FOTO | Cum ar putea arăta Gara Timișoara Nord după reabilitare. Investiția este de peste patru milioane de euro

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, vineri,  că pot începe lucrările de reabilitare a Gării de Nord din Timișoara. Grindeanu spune că s-a emis și ultimul document necesar, care bloca deschiderea șantierului. Este vorba despre autorizația de construcție, care trebuia emisă de Primăria Timișoara.

„O veste bună, deși târzie, în sfârșit s-a primit aprobarea, după șase luni, astfel că, între 15-20 iunie, să poată fi predat amplasamentul și vor începe lucrările. Mi-aș fi dorit să înceapă mai repede, dar niciodată nu-i prea târziu. Înțeleg și ritmul administrației din Timișoara, care este un ritm tânăr și liber, ca să nu spun mai multe”, a declarat Grindeanu, vineri, la Timișoara.

Gara de Nord din Timișoara se modernizează în urma unui proiect în valoare de 21 de milioane de lei, banii investiţi de CN “CFR” SA. Ministrul Transporturilor a anunțat că și-ar dori ca în anul 2023, când Timișoara este capitala culturii europene, gara să fie finalizată.

Asocierea Constructim SA – Bauerhof Agrobanat SRL – Longhersin SRL – Lastun SRL se ocup de lucrari, în urma unui contract semnat din toamna lui 2020. Sunt prevăzute lucrări de consolidare, intervenții asupra fațadelor și acoperișurilor – terasă, intervenții asupra tunelului pietonal de acces la peroane cu realizarea unui nou acces la linii din holul central, intervenții la peronul liniei 1, refacerea piațetei gării și realizarea instalației centralizate de aer condiționat, ventilație și încălzire.

Tunelul pietonal care asigură accesul la peronul 1 va avea pardoseli în mozaic, din granit rezistent la trafic intens și antialunecare. De asemenea, se va monta un sistem de supraveghere, un sistem de detecție și semnalizare/avertizare PSI și se va înlocui sistemul de iluminat. Piațeta gării va fi complet refăcută, se va amenaja o fântână arteziană, zona va fi placată cu dale de granit, se vor monta bănci, se va realiza un sistem de iluminat cu stâlpi ornamentali, se vor planta copaci și se vor monta rastele pentru biciclete.

Va fi construită și o pasarelă (platformă pietonală) în sala caselor de bilete, ce va fi susținută de șase stâlpi metalici, și montarea a două scări rulante de acces la mezanin. Totodată, vor dispărea aparatele de aer condiționat și se va realiza o instalație modernă centralizată de climatizare, iar pe două corpuri de clădire se va monta o instalație de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice.

Bombardată în cel de-al Doilea Război Mondial

Proiectul Gării de Nord Timişoara, de până la al Doilea Război Mondial, numită și Gara Mare, a fost realizat de arhitectul Pfaff Ferenc (1851-1913) care a mai proiectat gările din Szeged, Pecs, Miskolc, Debrecen, Rijeka, Zagreb, Bratislava, Kosice, Varset, Cluj Napoca, Arad și Jimbolia. Stilul architectural al fostei clădiri a fost neoclasic cu dotări moderne pentru acele vremuri, fiind foarte asemănatoare cu clădirea gării din Arad. În 1919, gara este redenumită gara Domința Elena, nume pe care l-a păstrat până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Gara a fost puternic bombardată de aviaţia Aliată, în cel de al Doilea Război Mondial, îndeosebi în ziua de 3 iulie 1944.

Actuala clădire a Gării de Nord este alcatuită din 5 corpuri de clădire comasate într-un ansamblu format din clădiri de birouri în regim de înălțime SP+P+3E, clădire de servicii și birouri în regim de înălțime S+P+5E; clădirea caselor de bilete în regim de înălțime SP+P+1E, clădire de birouri în regim de înălțime S+P+3E, clădire de birouri în regim de înălțime P+2E, clădire de spații tehnice în regim de înălțime P+2E.