Codurile de vreme rea au devenit o comoară pentru firmele de deszăpezire. Ninsoarea abundentă de săptămâna trecută a blocat Capitala, iar aceste firme au încasat sume uriașe pentru a fluidiza circulația, O analiză Frames indică o cifră uriașă pentru aceste companii în acest sezon hibernal, care a depășit pragul psihologic de 10 miliarde de lei. Totuși, străzile Bucureștiului, mai ales pe arterele și căile de acces secundare, arată în continuare ca după război, la o săptămână de la ninsoarea din 18 februarie. Asta în ciuda faptului că autoritățile plătesc abonamente acestor firme, care încasează sume colosale de bani chiar și în iernile cu doi fulgi de nea.
O analiză realizată de compania de consultanţă Frames scoate la iveală un nou paradox românesc. Deşi infrastructura cedează la prima ninsoare serioasă, ca pe vremuri, firmele din domeniul salubrității şi deszăpezirii prosperă pe zi ce trece. Practic, afacerile din domeniu s-au dublat în ultimii 5 ani.
Mediul de afaceri general suportă costuri dramatice iarna. Blocajele rutiere afectează aprovizionarea cu bunuri, mai ales cele perisabile. În consecință, fluxurile comerciale sunt stopate brusc, companiile de transport fiind primele lovite. Sunt nevoite să suporte penalizări contractuale pentru întârzieri care nu li se datorează.
Statisticile indcă o explozie a numărului de firme, care au simțit imediat oportunitatea unor contracte grase cu statul. Astfel, dacă în 2010 existau doar 849 de companii active în domeniu, datele recente indică o piaţă prolifică de 4.383 de firme, cu un număr de peste 33.000 angajați. Totuşi, cantitatea nu se traduce automat în calitate.
‘’Profitabilitatea ridicată a acestor companii nu se reflectă în serviciile prestate. De la salubrizarea oraşelor până la deszăpezirea drumurilor judeţene, intervenţiile sunt adesea tardive şi ineficiente. Motivul principal este fragmentarea pieţei şi lipsa capacităţii logistice. Peste 90% dintre aceste firme sunt microîntreprinderi, lipsite de forţă financiară şi de flote auto performante, care ajung să acţioneze haotic’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames (foto).
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F11%2Fadrian-negrescu-991x1280.jpg)
Concret, piaţa este dominată de câţiva giganţi care preiau contractele din marile oraşe de peste un deceniu. În topul liderilor se află companii precum Supercom SA, cu o cifră de afaceri de peste 642 milioane de lei, urmată de Bin Go Solutions SRL (481,4 mil.lei), Retim Ecologic Service SA (345,7 mil.lei), Polaris M.Holding SRL (282,1 mil.lei) şi Romprest Service SA (268,1 mil.lei).
Concentrarea marilor contracte în zonele Bucureşti-Ilfov, Cluj, Constanţa sau Timiş dezechilibrează restul ţării, judeţe precum Harghita, Brăila sau Tulcea având un număr infim de firme de profil, ceea ce explică până la un punct blocajele frecvente din aceste zone.
Ca investiţie pe termen lung, deschiderea unei firme de salubrizare şi deszăpezire are potențialul unei mari afaceri, fiind susţinută de 3 evoluții contemporane: criza climatică, presiunea reglementărilor europene (care cer un sistem complex de gestionare a deșeurilor) şi explozia imobiliară din mediul privat.

Ninsoarea din noaptea de 18 februarie a blocat Bucureștiul
Ca efect al încălzirii globale, deşi iernile sunt mai scurte şi mai calde în medie, fenomenele meteorologice devi tot mai violente. Astfel, episoadele de „vreme severă imediată” – ninsori abundente prin care se depun zeci de centimetri de zăpadă în doar câteva ore, urmate de îngheţ brusc – au înlocuit ninsorile domoale şi constante de acum 2-3 decenii.
,,Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenție, în special în zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realități climatice’’, mai arată analiza Frames.
Inegalitatea fenomenelor meteo iarna aduce afaceri uriașe ale firmelor private, căci primăriile nu mai pot legal să întrețină o flotă proprie pentru câteva zile de ninsoare (au fost ierni în care nu a nins deloc în ultimii ani). Astfel, sunt obligate să externalizeze serviciile, iar firmele private percep tarife uriașe pentru serviciile prestate în regim de urgență.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fcnab-ninsoare-1280x577.jpg)
,,Această schimbare de paradigmă forţează autorităţile locale să îşi schimbe strategia. Primăriile nu pot justifica economic menţinerea unor flote uriaşe de utilaje proprii care să stea nefolosite 11 luni pe an. Soluţia viabilă este externalizarea către firme private care pot mobiliza rapid resurse în situaţii de criză. Astfel, contractele de „permanenţă” şi intervenţie la cerere devin norma, oferind firmelor private venituri recurente pentru simpla disponibilitate a utilajelor, plus bonusuri substanţiale pentru intervenţiile efective în acele ferestre scurte, dar critice, de viscol’’, completează Negrescu.
Totuși, prestația defectuoasă de săptămâna trecută a forțat primarii Capitalei să treacă la sancțiuni. Toate sectoarele din București au fost însă amendate.
Polițiștii locali au aplicat sute de amenzi operatorilor de salubritate pentru nerespectarea obligațiilor de deszăpezire, sectorul 6 fiind fruntaș la acest capitol. Valoarea totală a sancțiunilor este de 630.000 lei, o valoare totuși modestă față de dimensiunea contractelor acestor firme cu statul.

Primăria București a detaliat și sancțiunile date:
Însă, poate cea mai interesantă oportunitate nu vine însă de la stat, ci din mediul privat, mai arată analiza Frames.
,,Expansiunea accelerată a zonelor rezidenţiale, a parcurilor logistice şi a centrelor comerciale la periferia marilor oraşe a creat o piaţă paralelă uriaşă. Dezvoltatorii imobiliari şi asociaţiile de proprietari din complexele rezidenţiale private nu mai aşteaptă intervenţia primăriei. Aceştia contractează servicii private pentru curăţenia stradală, întreţinerea spaţiilor verzi şi, mai ales, pentru deszăpezirea parcărilor şi a căilor de acces’’, explică analiştii citați.
Față de contractele cu statul, unde plăţile pot întârzia în multe situații, sectorul B2B (Business to Business) garantează un cash-flow imediat şi mai sigur. De exemplu, un parc logistic care riscă să îşi blocheze tirurile din cauza zăpezii va plăti preţuri piperare pentru o deszăpezire rapidă şi eficientă, care să nu-i blocheze fluxul comercial.
RECOMANDAREA AUTORULUI