Klaus Iohannis, discurs la COP26: „Între 1990 și 2019, România și-a redus intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale” | VIDEO

Prezent la Conferința ONU privind schimbările climatice, președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți un discurs referitor la încălzirea globală.

Acesta a declarat că România și-a redus cu 64% emisiile de gaze cu efect de seră între 1989 și 2019, iar între 1990 și 2019 și-a redus și intensitatea emisiilor de dioxid de carbon pe unitate de PIB cu 77%.

Președintele a promis și că autoritățile române vor face mai multe pentru a reduce impactul activităților economice din România asupra mediului.

„Nu putem nega faptul că schimbările climatice reprezintă o provocare extraordinară și că trebuie să dăm dovadă de ambiție în abordarea ei!

Din 1989 până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu 64%. Avem una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Între 1990 și 2019, România și-a redus și intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale.

Suntem angajați să facem și mai mult! Va fi o provocare să reducem în continuare emisiile, mai ales pe măsură ce ne apropiem de net zero. Îmi doresc să lucrăm împreună pentru a dezvolta, produce și utiliza noi tehnologii verzi.

Inovația este cheia. Printre alte inițiative de la Glasgow, România se alătură Misiunii de Inovare în Agricultură pentru Climă (Agriculture Innovation Mission for Climate), propuse de Statele Unite ale Americii. În același timp, trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă în procesul de tranziție ecologică, că sunt create locuri de muncă și că inegalitățile sociale sunt reduse.

România sprijină pe deplin eforturile de lider ale Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și se angajează să contribuie la reducerea emisiilor UE cu 55% până în 2030. Am atins deja această rată de reducere la nivel național și ne angajăm să reducem în continuare emisiile”, a declarat Klaus Iohannis.

SPORT Începe Turneul Celor Patru Trambuline

16:53

ECONOMIE Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării

16:45

Klaus Iohannis: Vom lupta împotriva schimbărilor climatice prin împăduriri

Președintele a mai spus că România își propune să crească ponderea energiei regenerabile în mixul energetic și a adăugat că în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt prevăzute 57.000 de hectare de păduri noi în România, ceea ce ar urma să ajute în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„De asemenea, trebuie să canalizăm forța oamenilor în lupta împotriva schimbărilor climatice. Educația este cheia pentru un comportament prietenos cu mediul. Trebuie să promovăm educația și cercetarea privind schimbările climatice. Începând cu 2023, România va găzdui un centru inovator al Organizației Meteorologice Mondiale, care va ajuta sistemele agricole din Europa să răspundă mai bine la provocările climatice.

Impactul schimbărilor climatice nu are granițe naționale. Vă invit să ne unim forțele în a proteja mediul, asigurându-ne că lăsăm generațiilor viitoare o planetă mai verde și mai sigură!”, a mai spus Iohannis.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele se află pe 1 și 2 noiembrie la evenimentul de la Glasgow.

Potrivit comunicatului, președintele „este decis să se implice activ, alături de alți lideri mondiali, organizații internaționale, mediul instituțional, asociativ și de business pentru a sprijini efortul global de combatere a schimbărilor climatice”.

COP26 a început pe 31 octombrie

Summitul Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) a început duminică la Glasgow, iar evenimentul este considerat drept o șansă ca liderii lumii să salveze planeta de efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice.

Întârziată cu un an din cauza pandemiei de COVID-19, COP26 își propune să mențină ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială, limită despre care oamenii de știință spun că ar evita consecințele cele mai distructive ale încălzirii globale.

Printre participanții la eveniment se numără președintele SUA, Joe Biden, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, premierul Scoției, Nicola Sturgeon, Prințul Charles, premierul israelian Naftali Bennett, premierul australian Scott Morrison, președintele turc Tayyip Erdogan, președintele francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau, premierul italian Mario Draghi, președintele columbian Ivan Duque, premierul suedez Stefan Lofven, președintele Elveției Guy Parmelin și președintele sud-coreean Moon Jae-in.