Lenea la locul de muncă în România | Cum identifici un angajat delăsător

Cum îți dai seama că lenea pune stăpânire pe companie? Angajații nu mai sunt preocupați să îndeplinească solicitările în timp util, uită să fie atenți la detalii, nu le mai pasă de urmări. Nu zâmbesc și nu mai au acea plăcere de a munci în echipă.

Eugen Dumbravă, doctor în psihologie, dă exemplul unei făbricuțe, unde 60% din cifra de afaceri lunară merge către salarii, iar jumătate din oameni îți returnează doar 4 ore pe zi din 8. Depresia bate la ușă pentru patron. Închizi afacerea sau chemi un expert care să te scoată din „groapa cu leneși”.

Cei leneși iubesc repausul, le place să stea, evită munca și generează scenarii pentru a poza în „ocupați”. Procrastinatorul amână, lasă pe ultima sută de metri tot ce are de făcut și, pentru un leneș, deznodământul lenei este tot munca, doar că … la final sau deloc!

Gândul de Vreme Urmează cea mai rece noapte de la începutul iernii. ANM, pentru Gândul: „Așteptăm un val de ninsori”

10:37

SOCIAL Orașul din România cu cele mai multe femei singure. Motivul pentru care multe se declară nefericite

10:36

Liderii sunt exemplele vii pentru companie. Dacă ei dau semne de oboseală, de plictiseală, de rutină și dezinteres, angajații se adaptează la „chipul și asemănarea lor”.

Fostul CEO Aliz Kosza vorbește despre managerii care își aleg oamenii după propria întruchipare și atunci nu ar trebui să se „mire”.

Un lider adevărat mobilizează și motivează compania, un lider comod îi „gonește”, practic, pe angajații muncitori și îi preferă pe cei leneși și lingușitori.

„Doi leneși anemici”

Eugen Dumbravă spune că oamenii devin leneși, dacă mediul este propice unei asemenea lipse de activitate.

O echipă poate fi contaminată de doar „doi leneși anemici”, adică nu trebuie mult să te afli în pragul falimentului.

Aliz Kosza dă vina pe calitatea proastă a recrutării, deși motivele pot fi multiple: lipsa de respect a șefilor, lipsa unei salarizări adecvate, bullying-ul la muncă etc.

Nu putem da vina doar pe leneși, trebuie să vedem și cum au devenit așa, cu excepția situațiilor în care discutăm despre un leneș…„nativ”.

Categoriile de leneși

„Leneși triști, leneși veseli, leneși inhibați, intruzivi, de seară, de dimineață, de vorbit, de scris”. Aceștia sunt leneșii enumerați de Dumbravă.

Pe de altă parte, după cum spunea Bill Gates, fondatorul Microsoft și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, avea obiceiul să aleagă leneși pentru treburile grele, deoarece leneșii caută cea mai ușoară cale de a duce o treabă la finalitate.

Kosza spune că firma ar trebui să se focuseze pe rezultate, performanțe, cu termene clare, nu să lase totul la voia întâmplării.

Lenea, fenomen social

Pentru fostul CEO, lenea a devenit un fenomen social, iar programele de dezvoltare personală nu ajută prea mult.

Un alt instrument de multe ori ignorat este motivația profesională prin sarcini stimulatoare. Mai exact, un angajat trebuie să fie provocat, să își folosească aptitudinile acolo unde dorește, pentru a funcționa bine.

În cele din urmă, un leac pentru lene (deși, în unele cazuri, s-a dovedit contrariul…) este munca de acasă, unde angajații sunt relaxați, dar unde au și termene clare de predare. În era tehnologiei, totul e posibil, dacă există deschidere și dorința de a munci, spune Kosza, citat de revistacariere.ro.