Lukașenko aleargă după doi iepuri. S-a jucat cu Putin de-a războiul, la Zapad 2025, dar curtează SUA. „Are sabia lui Damocles deasupra capului”

Progresele modeste al Belarusului în eforturile de a propaga în exterior o imagine previzibilă și pașnică ar putea stagna în orice moment. Într-un astfel de context, Alexandr Lukașenșko, președintele Belarusului, s-ar confrunta cu o mare dezamăgire din cauza tensiunilor și evoluțiilor din regiune, dar și a unei eventuale „schimbări de dispoziție” pe relația Trump-Putin.

Relațiile Belarusului cu Occidentul nu au fost niciodată atât de multidirecționale. Pe 10 septembrie 2025, dronele rusești au traversat granița de vest a Belarusului într-o direcție, în timp ce o delegație americană a traversat granița în cealaltă direcție, aducând vești despre ridicarea sancțiunilor aviatice împotriva Minskului în schimbul eliberării unui nou grup de deținuți politici.

„Coincidența acestor două evoluții este o demonstrație perfectă a contrastului dintre persistența liderului contestat al țării, Alexandr Lukașenko, în încercarea de a pune capăt izolării sale și control infim pe care îl are asupra acestui proces”, notează Artyom Shraibman într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Vânzarea” deținuților politici din Belarus

În schimbul ridicării sancțiunilor SUA împotriva companiei aeriene naționale Belavia – și după anunțul referitor la planurile de redeschidere a unei ambasade la Minsk -, Lukașenko a eliberat treizeci și opt de deținuți politici belaruși și paisprezece cetățeni occidentali, inclusiv jurnaliști și politicieni.

„Anterior, Lukașenko eliberase deținuți politici după vizitele la Minsk ale unor înalți oficiali americani. Acum a fost prima dată când a obținut ridicarea efectivă a sancțiunilor americane – deși doar o singură companie din Belarus a fost vizată.

Totul a devenit posibil după ce Lukașenko a vorbit telefonic cu Trump, la mijlocul lunii august, ducând dialogul cu Statele Unite la un nou nivel. După acel apel telefonic, Lukașenko i-a oferit efectiv lui Trump o „mare afacere” în fața camerelor de filmat: Statele Unite să ia toți deținuții de care au nevoie, în timp ce într-un alt interviu a enumerat sectoarele economiei din care ar dori să vadă sancțiunile ridicate.

Vânzarea de deținuți politici nu a mai fost discutată atât de deschis și cinic în Europa de la răscumpărarea disidenților din Germania de Est”, punctează Artyom Shraibman, specialist în științe politice din Belarus.

„Ridicarea sancțiunilor împotriva Belavia, un aperitiv binevenit pentru Lukașenko”

În ciuda acestor evoluții rapide, procesul diplomatic este încă într-un stadiu incipient. Peste 1.100 de deținuți politici rămân în Belarus, iar arestările continuă.

„La începutul lunii septembrie, cetățeanul rus Andrei Podnebenny, în vârstă de treizeci și șase de ani, a devenit al nouălea deținut politic care a murit în închisoare (n.red. – în Belarus) în ultimii ani.

Multe personalități importante rămân în condiții chinuitoare, inclusiv Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, liderii protestelor din 2020 împotriva lui Lukașenko, precum și activistul pentru drepturile omului, laureat al Premiului Nobel, Ales Bialiatski.

Ridicarea sancțiunilor împotriva Belavia este un aperitiv binevenit pentru Lukașenko, dar nimic mai mult. Acum va fi mai ușor pentru Minsk să cumpere avioane noi și piese de schimb pentru cele mai vechi și, eventual, să revîndă o parte din acestea Rusiei. Dar geografia zborurilor Belavia nu se va schimba: rolul cheie în blocada aeriană a Belarusului este jucat de Uniunea Europeană, care nu a ridicat încă nicio sancțiune.

• Aceasta este rădăcina problemei cu care dialogul bilateral dintre Minsk și Washington a fost întotdeauna sortit să se confrunte – cele mai dure sancțiuni împotriva Belarusului au fost impuse de UE.
• Acest lucru este valabil și pentru sectorul îngrășămintelor cu potasiu, pe care Lukașenko l-a considerat o prioritate în discuțiile cu Washingtonul.
• Deși ridicarea sancțiunilor americane privind potasiul ar facilita trimiterea și primirea de plăți de către Belarus pe piața globală, nu ar rezolva problemele logistice. Acest lucru ar necesita ca Lituania să fie de acord să permită intrarea îngrășămintelor cu potasiu din Belarus în portul Klaipeda.

Încă nu este clar dacă Statele Unite vor exercita presiuni asupra europenilor în numele lui Alexandr Lukașenko. Acesta este, probabil, motivul pentru care Minskul își acordă concesiile atât de atent, pentru a putea stabili în timp câtă influență mai are Donald Trump asupra lumii occidentale”, continuă Artyom Shraibman.

„Membri ai unei rețele de spionaj din Belarus, reținuți în Republica Cehă și Polonia”

În toată această perioadă, relațiile Minskului cu Europa merg din rău în mai rău. Din 12 septembrie 2025, acestea au devenit deosebit de tensionate cu Polonia, atunci când a început faza activă a exercițiilor militare comune Zapad 2025, cu Rusia prezentă pe terenurile de antrenament din Belarus.

„Înainte de lansarea exercițiilor militare, într-o încercare de a-și sublinia intențiile pașnice, Lukașenko a anunțat că manevrele vor fi mutate mai departe de granița cu NATO decât fusese planificat inițial. Însă desfășurarea acestor exerciții, în sine, în cadrul cărora Rusia și Belarus au decis să practice «planificarea utilizării armelor nucleare», era încă percepută de vecinii lor ca o mișcare agresivă.

În plus, la începutul lunii septembrie, Minsk a arestat un călugăr polonez, acuzându-l că a adunat informații despre exercițiile militare cu Rusia și i-a transformat arestarea într-o demonstrație propagandistică.

Se pare că KGB-ul din Belarus nu a primit memorandumul despre o dezghețare a relațiilor cu Occidentul sau poate că există susținători înrăiți în serviciile speciale care nu îl aprobă.

Cam în aceeași perioadă, membri ai unei rețele de spionaj din Belarus au fost reținuți în Republica Cehă, Polonia și România. Praga și Varșovia au expulzat, fiecare, câte un diplomat al Belarusului.

Varșovia a anunțat, ulterior, că își va închide complet granița cu Belarus de la începutul fazei active a exercițiilor militare Zapad 2025, atât pentru mărfuri, cât și pentru persoane.

Măsura este temporară din punct de vedere tehnic, dar Polonia intenționează să o ridice doar atunci când va considera că nivelul de amenințare a scăzut”, amintește Artyom Shraibman.

„Ușile deschise rămase la granița cu Lituania și Letonia nu înlocuiesc legătura feroviară închisă cu Polonia”

Având în vedere că – a doua zi – aproximativ douăzeci de drone rusești au zburat în Polonia din Ucraina și Belarus, Varșovia are pretextul perfect pentru a nu se grăbi să redeschidă punctele de trecere a frontierei.

În schimb, Polonia transferă urgent 40.000 de soldați la frontieră și furnizează sisteme suplimentare de apărare aeriană și aeronave din întreaga NATO.

„Statul Major General al armatei Belarusului s-a grăbit să transmită că a ajutat Polonia să intercepteze dronele și a avertizat Varșovia că acestea se îndreaptă spre graniță, afirmând și că a primit avertismente de la Varșovia cu privire la dronele care zboară din Ucraina.

Belarusul lui Lukașneko este în mod clar dornic să evite o întrerupere a dialogului cu Statele Unite sau o blocadă prelungită a transporturilor poloneze. Ușile deschise rămase la granița cu Lituania și Letonia nu înlocuiesc legătura feroviară închisă cu Polonia, care face parte din principalul coridor de tranzit terestru pentru mărfurile chinezești către și dinspre UE.

Varșovia a recunoscut că Minskul a raportat în avans, într-adevăr, amenințarea dronelor rpusești, dar nu și-a atenuat poziția. La urma urmei, există implicații pentru politica internă poloneză care trebuie luate în considerare.

Coaliția liberală de guvernământ a pierdut recent alegerile prezidențiale în fața naționalistului conservator Karol Nawrocki, iar guvernul polonez se teme să pară neglijent în protejarea securității țării”, explică Artyom Shraibman.

Deținuții politici, monedă de schimb pentru Lukașenko

Aceste evenimente contradictorii au arătat încă o dată câte variabile aflate în afara controlului Minskului influențează deciziile vecinilor Belarusului și spațiul său de manevră.

„Ferestre de oportunitate se deschid spontan, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Trump, care a decis să-l sune pe Lukașenko de la bordul Air Force One în timp ce zbura spre Alaska pentru a se întâlni cu Putin. Progresul modest al Minskului în crearea unei imagini mai previzibile și mai pașnice ar putea stagna în orice moment din cauza tensiunii generale din regiune, a scandalurilor de spionaj prost programate și a dronelor rusești rătăcite.

Deasupra capului lui Lukașenko plutește, ca o sabie a lui Damocles, riscul ca Trump să fie distras de ceva nou sau Putin, dimpotrivă, să se intereseze de motivul pentru care Lukașenko i-a furat avantajul în dialogul cu Washingtonul.

Ridicarea sancțiunilor în schimbul eliberării deținuților politici este complexă din punct de vedere etic și politic. Criticii subliniază pe bună dreptate că Lukașenko poate umple cu ușurință închisori întregi cu oameni noi pe care să-i folosească drept monedă de schimb, folosind această marfă inepuizabilă pentru a obține ridicarea sancțiunilor dureroase.

Totuși, până acum, nimeni nu a criticat Statele Unite ulterior pentru că au făcut astfel de înțelegeri.

Și, indiferent cât de alunecoasă ar fi panta, precedentul relaxării sancțiunilor în schimbul oamenilor a fost creat – sau, mai degrabă, a fost reînviat, fiind folosit anterior la mijlocul ultimului deceniu. Discuțiile despre prețul următoarelor concesii ar putea fi dificile și șovăielnice, în principal din cauza contextului militar.

Dar, din moment ce sezonul negocierilor este deschis, singura întrebare este când și cât de tare vor începe să se audă apelurile în Europa pentru mai multe astfel de schimburi”, încheie Artyom Shraibman analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ar putea fi el SUCCESORUL lui Zelenski? Dacă s-ar organiza alegeri, principalul rival al liderului de la Kiev nu ar fi pro-rus. Cine sunt favoriții lui Putin
• Ochii sunt ațintiți pe Ucraina, dar necunoscuta „Taiwan” provoacă frisoane. „Cu SUA implicate în Indo-Pacific, țările europene NATO ar fi vulnerabile”
• Un bloc anti-occidental după summitul OCS? „Nu chiar atât de repede, există o PRĂPASTIE între ambiția Chinei și rezultate”
• „Șah etern” între Moscova și Kiev? „Rusia nu e suficient de puternică pentru a OCUPA Ucraina, ucrainenii nu au puterea de a-și RECUPERA teritoriile”