Mâncărurile preferate de mulți, la masa Crăciun, NU sunt, de fapt, românești. Preparate, considerate „tradiționale”, care provin din alte culturi

Deși masa de Crăciun din România este renumită pentru preparatele tradiționale, precum sarmalele, cârnații sau cozonacul, multe dintre aceste mâncăruri au origini internaționale sau au fost influențate de alte culturi. 

1. Sarmalele

• Origine: Sarmalele își au rădăcinile în bucătăria turcească (sarma înseamnă „a înfășura” în turcă) și au fost preluate de-a lungul timpului de multe culturi balcanice, inclusiv România.
• Adaptare: În România, rețeta a fost adaptată folosind carne de porc și varză murată, dar conceptul original provine din Imperiul Otoman.

2. Salata de boeuf

• Origine: Inspirată din salata rusească Olivier, inventată de un bucătar belgian la Moscova, această salată a fost reinterpretată de români prin înlocuirea ingredientelor mai scumpe (precum carnea de vânat) cu legume și carne de pui sau vită.
• Denumirea „boeuf” provine din franceză și înseamnă „vită”.

FLASH NEWS Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul

15:14

HOROSCOP Horoscop 27 decembrie 2025. Peștii au nevoie de o lungă vacanță

15:00

3. Cozonacul

• Origine: Cozonacul are influențe din bucătăria turcească (baba turcească sau baclava în varianta dulce) și din alte zone europene, precum Italia (panettone) sau Grecia (tsoureki).
• Adaptare: În România, rețeta de cozonac include umpluturi de nucă, cacao sau rahat, ceea ce îl diferențiază de variantele similare din alte țări.

4. Piftia (răcitura)

• Origine: Acest preparat este întâlnit în multe bucătării europene, inclusiv în Rusia (holodets), Polonia (galareta) sau Franța (aspic).
• Adaptare: În România, piftia se face adesea din porc și usturoi, ceea ce îi oferă o aromă distinctă.

5. Cârnații și caltaboșii

• Origine: Rețetele de cârnați și alte preparate similare din carne provin din Germania (wurst), Austria sau alte țări central-europene.
• Adaptare: În România, condimentele și metoda de preparare au fost personalizate pentru gustul local.

6. Vinul fiert

• Origine: Tradiția vinului fiert provine din Europa de Vest, în special din Germania (Glühwein) și țările nordice (Glogg).
• Adaptare: În România, se adaugă adesea scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală.

7. Prăjiturile cu cremă (ex. ecler, amandine, savarine)

• Origine: Multe prăjituri servite la mesele festive din România sunt inspirate din patiseria franceză sau austriacă.
• Adaptare: Deși cofetarii români au adaptat aceste rețete, originea lor este evident străină.

De-a lungul timpului, aceste preparate au fost integrate atât de bine în bucătăria românească încât acum sunt considerate parte din tradiție, chiar dacă rădăcinile lor sunt internaționale.