Scandal între autoritățile din Grecia și Laura Codruța Kovesi. „Metodele Kovesi”, în presa elenă

Mesajul transmis de Lia Savonea de Ziua Justiției a fost comentat și în presa din Grecia. O deputată elenă a interpretat declarațiile sub forma unor critici indirecte la adresa perioadei în care Laura Codruța Kovesi conducea DNA. În discursul său, însă, Savonea nu a făcut nicio referire directă la Kovesi sau la Parchetul European.

Deputata și jurnalista Sofia Voultepsi (Noua Democrație) a interpretat mesajul Liei Savonea în cotidianul grec „To Manifesto”. Articolul din presa elenă pornește de la avertismentul Liei Savonea privind respectarea drepturilor fundamentale în lupta anticorupție. Autoarea consideră că mesajul face trimitere la perioada în care Laura Codruța Kovesi conducea DNA. Pe de altă parte, Lia Savonea nu a formulat o astfel de acuzație în mod explicit.

FILM Filmul „The Odyssey” cu Matt Damon a depășit „Oppenheimer” la debutul global și a devenit cea mai de succes lansare a lui Christopher Nolan

01:55

RĂZBOI Trump bombardează Iranul pentru a zecea noapte la rând și amenință cu represalii și „mai dure” dacă mai sunt uciși militari americani

01:01

 Loading ...

Laura Codruța Kovesi

„Evoluțiile din cazul presupusei implicări a politicienilor în problema OPEKEPE (agenția greacă de plăți în agricultură, acuzată de Parchetul European de acordarea unor subvenții pe baza unor declarații fictive n.trad.) constituie o palmă grea la nivel personal pentru procurorul european Laura Kovesi, care pare să fi dus în Grecia ultima sa luptă pentru a trimite politicieni la închisoare. Și în România, un „text de reflecție” dat publicității de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, descrie metodele lui Kovesi.

În timp ce România este fără guvern din luna aprilie și toată lumea caută cauzele acestei crize politice fără precedent și de lungă durată, „era Kovesi” revine iar și iar.

Departe de a fi o coincidență, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, (echivalentul Curții Supreme – Areopagul – din Grecia) , a ales să reamintească marile răni care au chinuit țara în ultimele două decenii. Prilejul a fost sărbătorirea Zilei Justiției, care în România se sărbătorește în prima duminică din iulie. Însă mesajul președintei Înaltei Curți din România nu a fost deloc unul formal. A fost un mesaj pur politic care condamna metodele de manipulare și înlăturarea separării puterilor în stat”, notează Sofia Voultepsi.

În articolul din cotidian, deputata a interpretat un alt pasaj din discursul Liei Savonea ca o critică la adresa Laurei Codruța Kovesi și a Parchetului European. Articolul apare pe fondul anchetei EPPO privind subvențiile agricole din Grecia, care a generat tensiuni politice.

În articol sunt amintite și criticile formulate de fostul președinte Traian Băsescu la adresa Laurei Codruța Kovesi. Autoarea susține că presiunea mediatică din timpul anchetelor anticorupție afecta prezumția de nevinovăție. Ea face legătura și cu anchete recente, prezentând propria interpretare asupra activității DNA și a EPPO. A fost citat și Victor Ponta, care compară situația sa cu ancheta în care este vizat Ciprian Ciucu. Fostul premier afirmă că a fost achitat după mai mulți ani de procese și îl îndeamnă pe edil să nu demisioneze. Publicația greacă susține în mod eronat că Ponta a fost încarcerat.

Lia Savonea

Lia Savonea susținea că „niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii”

În data de 5 iulie, de Ziua Justiției, Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a lansat un mesaj.

„Ziua Justiției este, înainte de toate, un moment de reflecție asupra rolului pe care justiția îl are într-o societate democratică și asupra responsabilității pe care o purtăm față de cetățeni.

Justiția nu își măsoară succesul doar prin volumul de activitate, ci mai ales prin capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o soluție legală, echitabilă și motivată. Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente.

O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere.

Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. Nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într-o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale.

Avem datoria de a recunoaște că în spatele fiecărei erori judiciare există oameni, familii, cariere și destine. De aceea, justiția trebuie să rămână întotdeauna preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat, de apărarea drepturilor fiecărei persoane și de restabilirea echilibrului pe care conflictul l-a rupt. Forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea sa de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, de demnitate sau de drepturile sale în afara legii și a unui proces echitabil.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem obligația de a apăra independența reală a judecătorului. Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Libertatea interioară a judecătorului reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale libertății cetățeanului, deoarece independența judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței.

În egală măsură, experiențele trecutului ne arată necesitatea dezvoltării unei autentice culturi a solidarității profesiilor juridice. (…)

Ziua Justiției trebuie să fie și o zi a memoriei instituționale. O justiție matură este aceea care are curajul să își privească atât reușitele, cât și greșelile, să învețe din experiențele trecutului și să își consolideze permanent mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz, indiferent din ce direcție ar proveni acesta.

Mai presus de orice însă, trebuie să nu uităm niciodată că în centrul actului de justiție nu se află instituțiile, statisticile, carierele sau disputele dintre autorități. În centrul justiției se află cetățeanul. (…)

La mulți ani Justiției române! La mulți ani tuturor celor care îi poartă, zi de zi, responsabilitatea și demnitatea!”, a transmis Lia Savonea.

Sursă foto: Mediafax Foto