Mircea Cărtărescu se află de mulți ani pe lista nominalizaților la mult râvnitul Premiu Nobel pentru literatură. Însă, în final, jurații Comitetului prestigiosului institut suedez Nobel au dat câștig de cauză altui slujitor al literelor. Joi, la ora 14.00, ora României, se anunță laureatul din acest an, iar Cărtărescu are o șansă mare să fie preferatul juriului, mai ales că în 2025 se cere oficial mai mult respect pentru poeți.
UPDATE ORA 14.00.
Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat, joi după-amiaza, că Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat în 2025 scriitorului maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa impresionantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
„László Krasznahorkai este un mare scriitor epic din tradiția Europei Centrale, care se întinde de la Kafka până la Thomas Bernhard și este caracterizat prin absurdism și exces grotesc. Dar paleta sa este mai largă, iar el privește de asemenea spre Est în adoptarea unui ton mai contemplativ și mai fin calibrat”, notează Academia Regală Suedeză de Științe în comunicatul oficial care însoțește anunțarea câștigătorului.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Ffe_800_500_krasznahorkai_1205-1.jpg)
Născut în Gyula, Ungaria, în 1954, Krasznahorkai s-a remarcat pentru prima dată cu romanul său de debut din 1985, Sátántangó, un portret sumbru și hipnotizant al unei comunități rurale în colaps. Romanul avea să câștige aproape 3 decenii mai târziu, în 2013, premiul pentru cea mai bună carte tradusă în limba engleză.
Krasznahorkai este cunoscut pentru frazele sale lungi și șerpuitoare, temele distopice și melancolice, precum și pentru intensitatea necruțătoare care i-a determinat pe critici să-l compare cu Gogol, Melville și Kafka.
A părăsit pentru prima dată Ungaria comunistă în 1987, petrecând un an la Berlinul de Vest cu o bursă, iar mai târziu s-a inspirat din Asia de Est – în special Mongolia și China – pentru lucrări precum Prizonierul din Urga și Distrugere și tristețe sub ceruri. În timp ce lucra la Război și război, a călătorit prin Europa și a locuit o perioadă în apartamentul lui Allen Ginsberg din New York.
Krasznahorkai este atras și de spiritualitatea asiatică. În „Seiobo a coborât pe pământ” (2008), o colecție de 17 povestiri inspirate de mitul japonezei Seiobo, scriitorul explorează tema creației artistice și a frumuseții efemere. Scena de deschidere, un stârc alb așteptând în apele râului Kamo din Kyoto, a devenit una dintre cele mai memorabile din literatura sa.
Deși romancierii domină lista laureaților Nobel, poeții ocupă de mult timp un loc special în inima Academiei, arată lista de până acum a câștigătorilor. Spre deosebire de premiile Oscar (unde este extrem de cunoscut al modului în care sunt făcute propunerile, nominalizările oficiale și anunțate premiile), în cazul Nobelului, procesul de selecţie și nominalizare a laureaților rămâne complet necunoscut publicului larg.
Anul acesta, numele lui Cărtărescu este plasat sus, observă The Guardian, fiind în al doilea cerc al preferaților caselor de pariuri după Gerald Murnane, dar înaintea lui Salman Rushdie sau Haruki Murakami.
Cu puțin timp înainte de anunțarea câștigătorului, Cărtărescu are cea mai mare cotă, de 40%, potrivit polymarket.com.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fd8b0e73a-21fb-49af-bbba-5e0a1393f543.jpg)
Pe lângă scriitorii menționați, sunt și alți favoriți: autorul japonez Haruki Murakami, britanico-americanul Salman Rushdie, poeta canadiană Anne Carson și Jamaica Kincaid, originară din Antigua. Alte nume cotate bine pe liste sunt canadiana Margaret Atwood, rusoaica Liudmila Ulitkaia și Ersi Sotiropoulos (Grecia).
Românul, unul dintre favoriți, este, la rându-i, poet, cota sa fiind una importantă la casele de pariuri. Dar, pe de altă parte, casele de pariuri, foarte precise la predicții în multe domenii, rareori au intuit câștigătorii Nobelului.
Poetul francez Sully Prudhomme a fost primul laureat Nobel pentru Literatură în 1901, suedeza Selma Lagerlöf devenind prima femeie care a câștigat premiul în 1909. Franța conduce în top cu cei mai mulți laureați (16), în timp ce doar 18 femei au primit premiul în cei 124 de ani de istorie ai acestuia.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2020%2F10%2F1-22.jpg)
Recomandare de carte. ,,Nostalgia’’, un volum alcătuit din 5 nuvele, scris de Mircea Cărtărescu / Foto: Facebook – Mircea Cărtărescu
Născut la 1 iunie 1956, în București, Mircea Cărtărescu a absolvit Facultatea de Litere din București în 1980. În același an debutează cu volumul de poezii „Faruri, vitrine, fotografii…”, căruia îi urmează mai multe volume de versuri. În 1989 apare primul volum de povestiri, „Visul”, care ulterior va fi reeditat cu titlul „Nostalgia”. A publicat peste 20 de cărți de poezie, proză și publicistică, printre cele mai cunoscute volume ale lui Mircea Cărtărescu se numără „Solenoid”, trilogia „Orbitor”, „Theodoros”, „Peisaj după isterie” și „Melancolia”. Acestea au fost traduse în peste 23 de limbi, printre care engleză, franceză, spaniolă, germană, sârbă, turcă, norvegiană, olandeză, rusă.
Este cel mai premiat scriitor român. Printre premiile câștigate sunt Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, Pluma de Plata, dar și Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.
Ironia sorții face ca titani ai literaturii mondiale de talia unor Lev Tolstoi, Virginia Woolf sau James Joyce – să nu fi fost niciodată onorați. Alte nume sonore, precum Jean-Paul Sartre și Boris Pasternak, au refuzat sau au fost obligați să refuze din rațiuni politice. Și în prezent, scriitori precum Salman Rushdie (victima unui atentat al unui fundamentalist musulman, în urma căruia s-a ales cu pierderea vederii la un ocbi) sau Haruki Murakami nu au în palmaresul lor literar un premiul Nobel.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI