Oamenii de știință norvegieni descoperă noi semne de avertizare ale bolii Alzheimer. Cercetătorii găsesc diferențe în funcție de vârstă și educație

Semne cruciale de avertizare în sânge ale bolii Alzheimer apar mai mult la persoanele de peste 85 de ani și mai puțin la cele sub 75 de an, conform unui studiu care aruncă o nouă lumină asupra acestei afecțiuni cognitive, pe măsură ce numărul de cazuri crește la nivel mondial, relatează Financial Times.

Studiul efectuat la peste 10.000 din Norvegia a constatat că semnalele de alarmă biologice nu sunt mai răspândite la femei decât la bărbați, contrazicând ideile conform cărora Alzheimer este o problemă „dominantă feminină”.

Vor fi 150.000.000 e de cazuri până în 2050

Studiul face parte dintr-un efort tot mai mare de a reduce creșterea la nivel internațional a demenței, care afectează deja peste 50 de milioane de persoane și se preconizează că va depăși 150 de milioane de cazuri până în 2050, pe măsură ce populația îmbătrânește.

AVARIE Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Sistemele informatice au fost blocate

16:24

JUSTIȚIE Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova, dat în urmărire internațională pentru spălare de bani

16:22

„Dacă vrem să facem față acestei provocări globale, este vital să putem detecta semnele de demență cât mai devreme posibil”, a declarat Dag Aarsland, profesor de psihiatrie a vârstei înaintate la King’s College London și autor principal al studiului publicat miercuri în Nature . „Acest test de sânge pare a fi un mijloc eficient de a oferi acea claritate la scară largă”, a spus el.

Aarsland și colegii săi cercetători au lucrat cu membri ai Studiului de Sănătate Trøndelag din Norvegia pentru a analiza 11.486 de probe de sânge de la participanți cu vârsta peste 57 de ani. Aceștia au căutat acumulări de proteine toxice în creier. Aceste modificări sunt un indicator principal al potențialei dezvoltări a bolii Alzheimer, care este cea mai frecventă formă de demență.

Rata constatărilor clar anormale a fost mai mică de 8% la participanții cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani, crescând la aproape două treimi la persoanele de peste 90 de ani, au descoperit oamenii de știință.

Această diferență este mai evidentă decât au indicat cercetările anterioare, sugerează aceștia. Aproximativ 11% dintre participanții cu vârsta peste 70 de ani au îndeplinit criteriile de eligibilitate pentru tratamentele cu anticorpi monoclonali care ar putea încetini impactul declinului cognitiv, a declarat Aarsland.

Nicio diferență între sexe, dar educația are „un rol protector”

Rezultatele nu au evidențiat nicio diferență între sexe. Cercetătorii au declarat că nu au existat diferențe semnificative în prevalența acumulării de proteine toxice între bărbați și femei, în nicio grupă de vârstă.

Însă niveluri mai ridicate ale acestei proteine au fost găsite în rândul persoanelor cu niveluri mai scăzute de educație formală, în special în grupele de vârstă mai înaintată. Aceștia au spus că acest lucru susține teoria conform căreia educația are un „efect protector” împotriva bolii Alzheimer prin creșterea rezervei cognitive, o reflectare a agilității creierului.

Cercetarea a fost genul de studiu „de înaltă calitate” crucial pentru înțelegerea modului în care testele de sânge pentru Alzheimer ar putea fi utilizate în practica clinică, a declarat David Thomas, șeful departamentului de politici și relații publice de la organizația caritabilă Alzheimer’s Research UK.

Aceste teste de sânge aveau „un potențial imens”, deoarece erau mai puțin invazive, relativ ieftine și mai scalabile decât testele existente, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni (PET) și prelevarea de probe de lichid cefalorahidian, a adăugat el. Însă el a avertizat că detectarea proteinelor asociate cu boala Alzheimer nu constituie în sine un diagnostic. „Unii oameni vor dezvolta aceste proteine, dar nu vor mai manifesta niciodată simptomele bolii”, a spus Thomas.

„Rezultatele analizelor de sânge pot fi, de asemenea, mai puțin sensibile la adulții în vârstă, iar studiile viitoare ar trebui să abordeze acest aspect prin testarea pe o gamă mai largă de vârste.” Studiul a fost „interesant și important”, dar a suferit de limitări, a declarat Tara Spires-Jones, directoarea Centrului pentru Științe ale Creierului de la Universitatea din Edinburgh.

Acestea includeau populația relativ omogenă și nediversificată genetic a Norvegiei, care nu ar releva variații în prevalența bolii Alzheimer despre care se știe că există la persoane de etnii diferite.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Vlad Ciurea, despre cum putem descoperi declinul cognitiv cât mai din timp. La ce greșeală frecventă trebuie să fim atenți

Peste 40% din populația planetei suferă de boli neurologice. OMS vrea reuniune de urgență