Orașul din România în care un apartament cu 4 camere costă doar 25.000€ acum, în luna martie 2026

Prețurile locuințelor continuă să crească în marile orașe din România, însă există și excepții care atrag imediat atenția cumpărătorilor. În plină primăvară, o ofertă imobiliară dintr-un oraș mai puțin căutat scoate la iveală o realitate diferită a pieței: un apartament spațios ajunge să coste cât un avans pentru o garsonieră în București.

Apartament cu 4 camere la un preț greu de crezut

Locuința este situată în Corabia, județul Olt, și este scoasă la vânzare direct de proprietar pentru suma de 25.000 de euro. Prețul se traduce într-un cost de aproximativ 446 euro/mp, mult sub media națională din această perioadă.

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

Apartamentul are o suprafață totală de 62,27 mp, dintre care 56,64 mp sunt utili, iar restul reprezintă două balcoane. Inițial cu 4 camere, imobilul a fost transformat în 3 camere semidecomandate, oferind un spațiu mai aerisit pentru viitorii proprietari.

Sursă Foto: Storia

Locație centrală, dar cu nevoie de investiții

Imobilul este amplasat pe Bulevardul Carpați nr. 63, într-o zonă centrală a orașului, foarte aproape de instituții importante precum Poșta și Primăria Corabia. Apartamentul se află la etajul 4 dintr-un bloc cu regim P+4 și dispune de balcon.

Compartimentarea include un living de 13,86 mp, trei dormitoare cu suprafețe între 8,74 și 10,56 mp, o bucătărie de 4,94 mp, baie, hol și spații de depozitare.

Totuși, prețul scăzut vine și cu un cost ascuns: apartamentul necesită renovare completă, inclusiv intervenții la terasa blocului în zona aferentă locuinței. Cu toate acestea, pentru cei dispuși să investească ulterior, oferta poate reprezenta o oportunitate rară pe piața imobiliară din România.

Corabia, un oraș mic, dar cu potențial

Corabia este un oraș cu aproximativ 16.000 de locuitori, situat în sudul României, pe malul Dunării, în județul Olt, la granița cu Bulgaria. 

Localitatea este cunoscută pentru portul său la Dunăre, unul dintre cele mai importante din zonă, folosit atât pentru transport, cât și cu potențial turistic. În ultimii ani, zona a atras interes pentru plimbări pe faleză și pentru pescuit.

Corabia mai este cunoscută și pentru vestigiile istorice din apropiere, precum cetatea romano-bizantină Sucidava, un punct de atracție pentru pasionații de istorie.

Dezavantajele zonei: infrastructură și dezvoltare limitată

Dincolo de prețurile atractive, Corabia vine și cu o serie de minusuri care explică diferența uriașă față de marile orașe. Infrastructura rutieră din Corabia este una dintre principalele nemulțumiri ale localnicilor. În multe zone, străzile sunt afectate de lucrări neterminate la rețelele de apă și canalizare, iar carosabilul a rămas într-o stare avansată de degradare.

Situația nu este una nouă. Oamenii se plâng de ani de zile de drumurile „pline de gropi” și greu practicabile, în unele cazuri circulația fiind aproape imposibilă pe anumite străzi. În plus, doar aproximativ 48% din rețeaua rutieră a orașului este modernizată, restul fiind format din drumuri pietruite sau betonate, potrivit documentelor oficiale de dezvoltare locală.

Problemele apar și în zona portuară. Deși Corabia este oraș-port la Dunăre, nivelul scăzut al fluviului din ultimii ani a afectat serios navigația, iar în anumite perioade ambarcațiunile circulă cu dificultate sau chiar nu pot utiliza portul turistic.

Lucrările de infrastructură, deși necesare, au adus un disconfort major. În unele zone, șantierele au fost deschise, dar refacerea străzilor a întârziat sau nu a fost finalizată, ceea ce afectează direct viața de zi cu zi a locuitorilor.

Recomandarea autorului:

• Cum arată forțele militare ale României și pe ce loc se află Armata la nivel global. Punctele forte și punctele slabe ale Apărării
• Fără concurs în funcții publice. Metoda prin care miniștrii USR își angajează între ei cunoștințele. Cum a ajuns „Omul lui Țoiu” director la Ministerul Economiei, condus tot de USR