Atentat la siguranța energetică națională și regională? Avertisment pe piața petrolieră: „Compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc” / Explicații contradictorii de la Ministerul Energiei, Cancelaria premierului și Autoritatea Vamală

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei nu opresc „mașina de război” a lui Vladimir Putin, iar petrolul rusesc, de pe urma căruia Rusia câștigă miliarde, continuă să curgă. În acest scenariu, MOL Ungaria joacă un rol esențial, iar siguranța energetică regională este amenințată, pentru că țițeiul rusesc mult mai ieftin „lovește” în rafinăriile care procesează unul mai scump, non-rus, inclusiv cele din țara noastră fiind afectate drastic.

Relația dintre Viktor Orban și Vladimir Putin este un privilegiată, iar legăturile premierului maghiar cu MOL Ungaria au ridicat, de mult timp, numeroase semne de întrebare.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Europenii voiau autonomie față de SUA, dar totodată să fie protejați de americani”

07:30

RĂZBOIUL ÎN DIRECT 🚨 Lupte în Orient, ziua 20: Trump amenință că va distruge zăcământul de gaze iranian South Pars. Un petrolier, în flăcări în Strâmtoarea Ormuz

07:17

Potrivit surselor Gândul, „compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc, iar autoritățile de la București nu iau măsuri și par a se complace într-o stare de dolce far niente”.

• Mai grav, MOL Ungaria are „mână liberă” în ceea ce privește rafinarea țițeiului ieftin adus din Rusia și – deși ar trebui să acționeze numai pe piața din Ungaria – importă și vinde petrol de origine rusească în întreaga regiune
• MOL joacă tare, iar România este una dintre „țintele” urmărite pentru o expansiune care, într-un final, înseamnă distrugerea concurenței și un robinet deschis pentru petrolul rusesc mai ieftin, cel care alimentează bugetul de război al Rusiei.

„Piața românească trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL”

Semnalul de alarmă este unul îngrijorător, iar autoritățile din România ar fi trebuit deja să ia în considerare și să stopeze avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl obține prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, avertizează sursel Gândul.

„Piața internă trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL, iar pașii concreți trebuie făcuți cu rapiditate”, insistă aceleași surse.

• Verificarea achizițiilor de motorină ale MOL România de la Grupul MOL din Ungaria, în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat, preponderent, țiței rusesc.
• Solicitarea de documente privind originea motorinei și prețurile de transfer.

Sursele Gândul din piața petrolieră avertizează că „MOL crește sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța și construiește, extinde, închiriază și operează noi depozite petroliere în România. Motorina și benzina produse din petrol rusesc ieftin sunt aduse de MOL din Ungaria în România prin Terminalul Halmeu”.

„Într-un final, prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc, MOL acaparează întreaga piață petrolieră”, atrag atenția aceleași surse.

MOL Ungaria – atentat la siguranța energetică regională

MOL Ungaria înregistrează profituri imense din rafinarea țițeiului rusesc primit prin conducta Drujba, iar aceste profituri ar fi investite în acapararea piețelor din jur.

„Spre deosebire de restul țărilor UE, Ungaria și Slovacia profită de derogările privind procesarea de țiței rusesc furnizat de Lukoil, Rosneft și Gazprom (companii sancționate internațional), generând Grupului MOL profituri suplimentare de miliarde de euro anual, bani care sunt folosiți pentru expansiune regională și acapararea de piețe de desfacere”, avertizează sursele Gândul din piața petrolieră.

Mai mult, guvernul ungar a profitat din plin de această situație, oprind peste 2 miliarde de euro prin suprataxarea MOL, bani care – avertizează aceleași surse – „susțin interesele clasei politice maghiare de destabilizare regională și păstrare a guvernului Orban la putere în Ungaria”.

„Pionul otrăvit al influenței Rusiei asupra Europei este chiar Viktor Orban, iar profitul net al Gruoului MOL din perioada 2022-2025 depășește 10 miliarde de euro! MOL Grup este pe cale să semneze achiziția rafinăriei NIS Serbia de la Gazprom, dar a depus ofertă și pentru activele LUKOIL (inclusiv cele din România). Acesta este un plan pus la punct de Putin și Orban. Rusia va păstra dominația energetică regională prin MOL, iar compania va acapara rafinării, depozite, terminale petroliere și va periclita, astfel, siguranța energetică regională”, au dezvăluit sursele Gândul.

3 întrebări esențiale pentru autoritățile din România

Pentru a avea un tablou de ansamblu al întregii situații, Gândul a transmis trei întrebări esențiale către Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României și Mihai Savin, președinte la Autoritatea Vamală Română (AVR).

1. Având în vedere avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl are prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, ce acțiuni au întreprins autoritățile din Romania pentru a proteja piața internă de politicile expansioniste ale MOL?
2. Au fost verificate achizițiile de motorină ale Mol Romania de la Grupul Mol – în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat preponderent țiței rusesc? Au fost cerute documente privind originea motorinei și prețurile de transfer?
3. Cum permit autoritățile din România ca MOL să crească sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța, dar și să construiască, extindă, închirieze și opereze noi depozite petroliere în România, acaparând astfel – prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc – piața petrolieră?

Ministerul Energiei: „MOL România nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba”

La solicitarea Gândul, Serviciul Comunicare, Relații Publice și Protocol – Direcția Relații Externe din cadrul Ministerului Energiei a transmis că „5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive)”.

În același răspuns s-a precizat că MOL România „nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” și că „niciun fel de marfă (deci și produsele petroliere) nu poate intra în țară, indiferent de modalitate, fără acordul Autorității Vamale Române”.

„În conformitate cu prevederile art. 3m din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, importurile de țiței au fost interzise începând cu data de 5 decembrie 2022, iar din data de 5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive).

În conformitate cu prevederile alin. (8) al art. 3m, nu se pot exporta produse petroliere obținute din ţiţei importat pe baza unei derogări de la prevederile Regulamentului.

În data de 18 iulie 2025, a fost adoptat pachetul 18 de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse ca urmare a războiului de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei, care a introdus interdicția la importul de produse petroliere rafinate fabricate din țiței rusesc și provenind din țări terțe.

• Compania Oil Terminal are relaţii contractuale cu compania Mol România din anul 2011.
• Compania MOL importă, prin Oil Terminal, produse petroliere din țări de origine acceptate de Uniunea Europeană (în 2025: Arabia Saudită, Kuweit, India, Israel, Turcia) și nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba.

• Documentele care însoţesc marfa sunt verificate de către Biroul Vamal.
• Niciun fel de marfă (deci și produsele petroliere) nu poate intra în țară, indiferent de modalitate, fără acordul Autorității Vamale Române și fără ca mărfurile și documentele aferente să fie verificate de către aceasta.

Oil Terminal porneşte descărcarea vapoarelor numai după primirea avizului de la vamă”, a transmis Ministerul Energiei, în exclusivitate pentru Gândul.

Cancelaria premierului: „Grupul MOL beneficiază de o derogare temporară a UE pentru alimentarea prin conductă (Drujba)”

În exclusivitate pentru Gândul, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României, a transmis, totuși, că „Grupul MOL beneficiază de o derogare temporară a UE pentru alimentarea prin conductă (Drujba)”. 

Astfel, „produsele rafinate în Ungaria din țiței rusesc pot fi comercializate legal în regiune în conformitate cu derogările UE”.

Iar asta înseamnă, în ultimă instanță, costuri de producție mai mici față de rafinăriile românești care nu folosesc țiței din Rusia.

„Grupul MOL beneficiază de o derogare temporară a UE pentru alimentarea prin conductă (Drujba), ceea ce îi oferă costuri de producție mai mici față de rafinăriile românești care folosesc țiței non-rus adus pe mare (mai scump).

• Consiliul Concurenței monitorizează constant evoluția prețurilor la pompă prin „Monitorul Prețurilor”, prevenind practicile anticoncurențiale.
• Autoritatea are cadrul legal de a interveni dacă se demonstrează practici de dumping (vânzarea sub cost în România pentru a scoate competitorii de pe piață) sau abuz de poziție dominantă.

România a aplicat contribuția de solidaritate („taxa pe supraprofit”) inclusiv companiilor petroliere pentru a recupera la buget o parte din veniturile excepționale generate de contextul de criză și de diferențele de preț al resurselor”, fost răspunsul la prima întrebare adresată de Gândul.

La a doua întrebare – care a vizat verificarea achizițiilor MOL România, în special cele de la rafinăria din Ungaria care procesează țiței rusesc -, răspunsul a fost următorul:

„Tranzacțiile dintre MOL România și societatea-mamă din Ungaria sunt supuse controalelor fiscale și vamale conform legislației naționale și reglementărilor Uniunii Europene.

• Conform obligațiilor privind prețurile de transfer, companiile sunt obligate să întocmească anual dosarul prețurilor de transfer.
• Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) verifică dacă prețurile la care MOL România cumpără motorina de la rafinăria din Ungaria este un „preț de piață” și respectă principiul arm’s length (n.red. – principiul valorii de piață sau principiul tranzacțiilor pe picior de egalitate; stipulează că prețurile tranzacțiilor dintre entități afiliate (firme din același grup) trebuie să fie identice cu cele practicate între firme independente (terți), în condiții comparabile).
• În cazul în care se constată manipulări care ar putea conduce la transferul artificial de profit sau la afectarea concurenței pe piața internă, se pot impune ajustări fiscale corespunzătoare.

Deși produsele rafinate în Ungaria din țiței rusesc pot fi comercializate legal în regiune în conformitate cu derogările UE, autoritățile vamale române monitorizează fluxurile fizice pentru a se asigura că nu sunt încălcate sancțiunile europene privind interdicția reexportului anumitor derivate din țiței rus către alte state membre, respectând cotele stabilite”, s-a mai precizat.

Iată și răspunsul la cea de-a treia întrebare pusă de Gândul:

„Accesul la infrastructura de stocare și transport de produse petroliere în România, inclusiv Oil Terminal Constanța și Conpet, este reglementat pentru a preveni monopolul și proteja concurența.

• Acces nediscriminatoriu la infrastructura publică:Oil Terminal Constanța, o companie strategică de stat, conform legislației trebuie să ofere acces oricărui operator economic care îndeplinește condițiile tehnice și financiare. Autoritățile nu pot restricționa unui jucător (de ex. MOL) să închirieze capacități dacă acesta plătește tarifele reglementate, cu excepția situațiilor care ar pune în pericol securitatea națională sau ar încălca reglementările UE și NATO.
• Legea Concurenței la achiziții:Investițiile și achizițiile de depozite private sunt supuse notificării Consiliului Concurenței atunci când depășesc anumite praguri de cifră de afaceri. Autoritatea poate bloca o achiziție dacă aceasta ar putea conduce la o concentrare economică ce ar limita concurența.
• CSAT și Securitatea Energetică:Investițiile în infrastructura critică sunt monitorizate de instituțiile de securitate, inclusiv CSAT. Totuși, atâta timp cât Ungaria este stat membru UE și NATO, investițiile MOL sunt tratate sub principiul liberei circulații a capitalului, cu excepția cazului în care se dovedește că fondurile provin din surse ilicite sau încalcă regimul sancțiunilor.

Controlul Concentrărilor Economice (Depozite și Stații)

Atunci când o companie, precum MOL, dorește să achiziționeze sau să închirieze capacități de stocare (de ex: de la Oil Terminal Constanța) sau noi stații petroliere, Consiliul Concurenței analizează:

• Definirea pieței relevante:Consiliul distinge între piața comercializării cu ridicata (angro) și cea cu amănuntul. Extinderea capacităților de depozitare este evaluată în funcție de barierele la intrare; dacă un singur operator controlează o proporție excesivă din infrastructură, competitorii mai mici pot întâmpina dificultăți în import sau stocare, ceea ce poate afecta prețul final pentru consumatori.
• Angajamente (Remedii):În cazurile în care o tranzacție ar putea conduce la o poziție dominantă, Consiliul nu interzice automat achiziția, ci poate impune „angajamente” pentru menținerea echilibrului pieței. De exemplu, operatorul ar putea fi obligat să cedeze anumite active (stații sau capacitate de stocare) către terți, pentru a menține pentru a asigura accesul concurenților și pentru a preveni distorsiunile concurențiale.

Monitorizarea Prețurilor și a „Efectului de Rachetă”

Consiliul a publicat analize (RSC 2025) care arată că profitabilitatea companiilor petroliere este monitorizată strict pentru a detecta anomalii:

• Corelarea cu cotațiile internaționale: Prețurile la pompă sunt monitorizate astfel încât să reflecte evoluțiile cotațiilor internaționale (Platts), indiferent de sursa de aprovizionare a țițeiului.
• Efectul Waterbed:Analizele din 2024 au evidențiat că pierderile din produsele cu preț plafonat au fost uneori compensate prin creșteri la alte categorii de produse, fenomen urmărit îndeaproape de autoritate pentru a preveni distorsiunile pieței și pentru a menține un nivel echilibrat de concurență.

Examinarea Investițiilor Străine Directe (ISD)

Din 2024, România aplică reguli mai stricte pentru examinarea investițiilor străine prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), în care Consiliul Concurenței are un rol cheie:

• Securitatea Națională:Orice investiție în infrastructura petrolieră (depozite, conducte) care depășește pragul de 2 milioane de euro este analizată nu doar din perspectiva economică, ci și a securității naționale.
• Proveniența capitalului:Autoritățile verifică ca investițiile să nu fie finanțate prin surse care ar putea încălca sancțiunile internaționale sau să creeze dependențe strategice față de entități non-UE, asigurând astfel că extinderea capacităților de stocare se realizează în conformitate cu legislația europeană și națională”, a precizat Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României.

AVR: „Această activitate excede competențelor Autorității Vamale Române”

În exclusivitate pentru Gândul, Mihai Savin – președintele Autorității Vamale Române -, a transmis că – începând cu data de 1 ianuarie 2007 – „România este stat membru al Uniunii Europene care include uniunea vamală”.

„Transporturile de bunuri unionale care se derulează între state membre ale Uniunii nu sunt supuse controlului vamal.

• Achizițiile dintr-un stat membru al Uniunii Europene sunt considerate a fi „achiziții intracomunitare”.
• Achizițiile intracomunitare, împreună cu analizarea „prețurilor de transfer”, exced competențelor Autorității Vamale Române”, s-a transmis în răspunsul trimis pe adresa redacției.

În același timp, la întrebarea nr. 3 adresată de Gândul – Cum permit autoritățile din România ca MOL să crească sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța, dar și să construiască, extindă, închirieze și opereze noi depozite petroliere în România, acaparând astfel – prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc – piața petrolieră? – răspunsul a fost scurt.

„Această activitate excede competențelor Autorității Vamale Române”, a precizat Mihai Savin – președintele Autorității Vamale Române.

Croații au pus piciorul în prag

Croația a pus piciorul în prag și a refuzat cererea făcută de Ungaria și Slovacia – care se aprovizionează cu petrol don Rusia – pentru a transporta petrolul rusesc prin conductele din țară.

Ungaria și Slovacia au solicitat ajutorul Croației pentru a livra petrolul rusesc cu scopul de a evita o criză, notează G4Media, dar Ante Susnjar – ministrul croat al economiei – a dat un răspuns tranșant și a precizat că nu va accepta această solicitare.

„Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean. Nu mai există scuze pentru a rămâne legați de țițeiul rusesc pentru nicio țară din UE”, a scris Susnjar pe X.

Teoretic, Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, dar livrările au fost oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta.

MOL Ungaria e pe cai mari – 3 miliarde euro profit din petrolul rusesc, doar în 2025

După ce conducta Drujba a fost avariată, la compania MOL din Ungaria s-a tras semnalul de alarmă.

Fluxul de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia a fost întrerupt, iar reprezentanții MOL – compania care a avut, în 2025, un profit de nu mai puțin de 3 miliarde euro din petrolul rusesc – au solicitat guvernului de la Budapesta punerea în circulație a rezervelor strategice de petrol pentru a compensa lipsa țițeiului rusesc, astfel încât rafinăriile să funcționeze normal în perioada în care livrările nu sunt asigurate.

• MOL pregătește transporturi de țiței pe mare către portul omonim croat (Omišalj), de unde să fie transferat către Ungaria/Slovacia, însă aceste alternative au nevoie de timp (5–12 zile mai mult până la rafinării) și nu pot înlocui complet cantitățile din Drujba imediat.
• Avarierea conductei Drujba afectează aprovizionarea cu țiței a MOL, dar compania din Ungaria încearcă să compenseze prin rezerve strategice și livrări alternative pe mare.
• Dacă livrările prin conducta istorică nu revin rapid, MOL va funcționa temporar pe bază de rezerve și importuri maritime, cu potențiale costuri și logistică suplimentară.

Ungaria sfidează Europa și continuă să cumpere petrol rusesc. Profitul MOL crește constant

Ungaria lui Viktor Orban continuă să cumpere petrol rusesc, cu toate că există și alternative disponibile.

Avertizarea a fost inclusă într-un nou raport care acuză guvernul de la Budapesta că banii pe care îi economisește prin cumpărarea de petrol ieftin de la Rusia nu ar fi folosiți în beneficiul consumatorilor maghiari.

• Potrivit CNN, în loc să fie folosiți pentru schimbarea în bine a vieții ungurilor, banii câștigați prin achizițiile de petrol rusesc ieftin se transformă în profituri pentru cea mai mare companie petrolieră ungară, MOL, controlată parțial de fundații cu legături cu premierul Viktor Orban, se arată în cel mai nou raport al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), un institut de politici publice cu sediul în Europa.
• Conform acestui raport, prețurile la combustibili în Ungaria erau cu 18% mai mari decât în Cehia, în anul 2025, cu toate că Ungaria cumpără petrol rusesc ieftin, iar Cehia achiziționează combustibil din surse alternative, mai costisitoare.

Veniturile MOL Ungaria au crescut cu 30% de când Rusia a invadat Ucraina

Raportul CSD mai arată că economiile făcute de Ungaria prin cumpărarea de țiței rusesc ajung, în ultimă instanță, în conturile MOL. În astfel de condiții, veniturile companiei petroliere maghiare au crescut cu 30% de când Rusia a invadat Ucraina.

Analiștii CSD mai trag un semnal de alarmă și susțin că decizia Ungariei de a continua să cumpere petrol rusesc este o decizie politică, nu o necesitate comercială sau logistică.

„În ciuda unui acces complet la rute de aprovizionare alternative, Ungaria și-a crescut dependența de petrolul din Rusia, transformând o derogare temporară a UE într-o portiță utilizabilă permanent pentru a ocoli regimul de sancțiuni”, se arată în acest raport.

MOL cumpără petrol rusesc la un preț semnificativ mai mic, dar îl vinde la aceleași prețuri precum competitorii săi regionali.

„Veniturile operaționale ale companiei au crescut cu 30% față de cele pre-invazie, în timp ce trei fundații cu legături cu Viktor Orban controlează 30,49% din acțiunile MOL. Surplusurile intră, astfel, în cele mai influente rețele de captură statală ale lui Orban”, se mai precizează în acest raport.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cazul „Prundu”. „Tun” de 15 milioane euro în Giurgiu, pe terenurile statului? O tentativă de retrocedare ridică mari  semne de întrebare. „Suspiciuni de abuz în serviciu și fals în acte publice, temă pentru DNA”
• Ultima invenție a escrocilor. Cum poți fi păcălit chiar în fața ușii prin metoda „transfer bancar”. Un bucureștean, vânzător pe OLX, a căzut în capcana întinsă: „I-am dictat IBAN-ul contului bancar, mi-a trimis pe WhatsApp o dovadă a tranzacției efectuate”
• Sponsor REPER, prins cu cocaină la un festival de muzică. Cine este afaceristul „narcoman” care a donat 30.000 de euro partidului lui Cioloș
• Cumnata lui Cătălin Drulă, Alina Gîrbea, secretar de stat la Fonduri Europene, filmează lifturile, steagurile și sălile din minister și pretinde că astfel muncește. În ultimul clip, o tentativă nereușită de viral, apare și Dragoș Pîslaru