Paul de România poate fi predat autorităților din România. Radu Marinescu: Curtea de Casație a Franței i-a respins definitiv recursul

Curtea de Casație a Franței a respins definitiv recursul lui Paul de România împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care decisese predarea sa către România pentru executarea pedepsei.

„Curtea de Casaţie a Franţei a respins recursul lui Paul de Romania, împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care decisese predarea sa către România pentru executarea pedepsei”, anunţă, miercuri seară, fostul ministru al Justiţiei Radu Marinescu.

ULTIMA ORĂ Ambasadorul Poloniei în România a demisionat pe fondul crizei politice de la Varșovia

02:42

CONTROVERSĂ Donald Trump i-a numit „oameni proști” pe cei care au cerut sancțiuni împotriva Rusiei în timpul negocierilor pentru eliberarea americanului Stephen Hubbard

23:25

Acesta spune că este un succes deosebit al autorităților judiciare române, al Ministerului de Justiție și al echipei care a lucrat profesionist la cooperarea judiciară internațională.

„După mai multe refuzuri succesive de predare, am perseverat, s-a sesizat CJUE care a dat dreptate României, am revenit cu solicitarea de predare şi în final am triumfat definitiv”, a mai transmis fostul ministru.

Potrivit lui Marinescu, Paul de România se adaugă „galeriei de condamnați sau urmăriți penal” cu notorietate aduși în țara noastră.

Ce acuzații i se aduc lui Paul de România

La 19 iunie, Ministerul Justiției a anunțat că instanțele judiciare din Paris au decis predarea imediată a lui Paul de România către autoritățile române. Hotărârea nu era însă definitivă și putea fi contestată.

Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, este acuzat că, începând din 2006, ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional implicat în recuperarea unor proprietăți revendicate de acesta în calitate de moștenitor al familiei regale.

Primul mandat european de arestare pe numele său a fost emis de autoritățile române în decembrie 2020, la o zi după condamnarea definitivă la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. În același dosar au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul estimat adus statului român depășește 145 de milioane de euro.

În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare, motivând că dreptul la un proces echitabil nu ar fi fost respectat. Instanța franceză a invocat nereguli privind depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care au pronunțat condamnarea.

Ulterior, în ianuarie 2025, România a emis un nou mandat de arestare, bazându-se pe hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 29 iulie 2024. CJUE a apreciat că decizia instanței franceze contravenea principiului încrederii reciproce dintre statele membre ale Uniunii Europene și că aceasta exercitase un control excesiv asupra modului de funcționare a sistemului judiciar român. Acest argument a fost reiterat și de președintele Camerei de extrădare în cadrul ședinței din iunie.

În fața instanței, procurorul general a susținut solicitarea de extrădare în numele supremației dreptului european față de dreptul național și a respins acuzațiile potrivit cărora Paul de România ar fi fost victima unei persecuții.

De cealaltă parte, apărarea a susținut că dosarul reprezintă „cel mai mare scandal politic care a afectat o familie regală”, afirmând că întreaga cauză are la bază un litigiu privind succesiunea.

Paul de România a fost reținut la domiciliul său din Paris pe 7 aprilie 2025 și încarcerat, fiind ulterior plasat sub control judiciar.

Tatăl său, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul regelui Carol al II-lea, care a domnit în România în perioada 1930–1940.