Polițiștii olandezi îndeamnă populația să nu le mai dea BANI cerșetorilor români: „Oamenii întrețin o întreagă rețea de grupuri organizate”

Polițiștii din Țările de Jos (Olanda) cred că în spatele cerșetori români din această țară s-ar afla o adevărată grupare organizată, dar până acum nu au reușit să dea de urma liderilor. În acest context, ei îndeamnă populația să nu mai încurajeze astfel de practici.

„Nu mai dați! Continuând să ofere bani acestor grupuri de cerșetori, oamenii întrețin o întreagă rețea de grupuri organizate”, susțin oamenii legii din această țară.

Există orașe în care cerșetoria este interzisă, iar cei care pratică acest obicei se pot alege cu o amendă sau, în unele cazuri, pot fi condamnați la închisoare, dacă au fost implicate acte și de violență.

AGRICULTURĂAderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, amenințată de fermierii europeni. Cum ar putea fi blocată

20:40

ULTIMA ORĂNicușor Dan, conflict cu cancelarul german Friedrich Merz pe tema banilor europeni, în timpul întâlnirii pe care au avut-o la Dublin. De unde a pornit neînțelegerea

20:38

Povestea cerșetorilor români din Țările de Jos

Cotidianul regional olandez De Stentor a realizat un reportaj în centrul orașului olandez Utrecht, acolo unde se află cerșetori români cu pancarte identice din carton.

Jurnaliștii au urmărit, timp de câteva luni, activitatea unui grup de cerșetori, trăgând concluzia că aceștia par a fi foarte bine organizați.

La un moment dat, au observat un grup de cerșetori în Stadskamer, mergând în centrul comercial Hoog Catharijne pentru a-și, unde își încarcă gratuit telefoanele. Aveau cu ei valize și saltele de dormit.

Unul dintre bărbați, cu barbă căruntă, ia dintr-un coș de gunoi un carton pe care îl face bucăți mici pe care le oferă unei femei, care se alătură grupului o oră mai târziu.

Aceasta scrie pe bucățile de carton cuvinte pe care trecătorii din centrul orașului olandez Utrecht le știu deja foarte bine: „Mi-e foarte foame. Dumnezeu să vă binecuvânteze”. Aceste mesaje sunt prezente pe alte zeci de pancarte răspândite prin oraș.

Cerșetorii încep „ziua de lucru” între orele 8.30 și 9.00 și se împart în diverse locații din oraș. Apoi, de la aproape de ora 20.00, cel mai în vârstă dintre ei trece pe la toți cei aflați „pe teren”, iar aceștia îl urmează într-o piațetă. Acolo, banii obținuți astfel sunt puși într-un sac mare, plin de monede. Au iPhone-uri, dar le țin ascunse sub pături.

Jurnaliștii au mai observat cum o femeie a aruncat la gunoi o pungă cu mâncare de la un trecător. Și nu era prima dată când se întâmpla acest lucru. Dar există și situații în care trecătorii le lasă mâncare, care ulterior este împărțită cu ceilalți „colegi”. De cele mai multe ori, femeile cu copii sunt cele care le oferă cel mai des mâncare.

Potrivit cotidianului De Stentor, citat de Libertatea, uneori cerșetorii merg într-un parc din Westplain, unde așteaptă microbuze care să-i ia, acestea fiind înmatriculate în România sau în Suedia.

Cerșetorii români din Olanda nu au un program bine stabilit, ci este adaptat la orele de deschidere ale magazinelor, dar și la serile în care știu că oamenii ies la cumpărături.

Curios, când naționala Olandei a jucat împotriva României, la Campionatul European de Fotbal din Germania, nu a fost niciun cerșetor român pe străzi.

Nu este clar câți bani reușesc să câștige aceștia, întrucât există cazuri în care nu primesc nimic ore în șir.

„Uneori oamenii sunt amabili, dar cei mai mulți te ignoră. Acest lucru te face să te simți inferior”, mărturisește unul dintre cerșetorii români.

După un timp, jurnaliștii olandezi au reușit să vorbească cu el, aceștia recunoscând că obține aproximativ 30-40 de euro pe zi, iar într-o zi bună suma se ridică la 60 de euro sau chiar mai mult.

Bărbatul nu a vrut să spună dacă banii obținuți ajung la un „șef”, dar în cazul în care își păstrează banii, aceștia pot încasa în șase-șapte zile mai mult decât un salariu lunar în România, unde angajații „au un salariu de 300-400 de euro pe lună”.

El rovine din zona de graniță dintre România și Republica Moldova și vine în Olanda pentru trei luni ca să câștige „niște bani”. A precizat că sunt și unii tineri care vin cu gândul că vor lucra în industria ospitalității sau că se vor angaja în domeniul curățeniei.

„Eu și frații mei – suntem șapte – am fost deja în toate colțurile Europei: Spania, Norvegia, Albania, Italia. Sărăcia este mare. România este bogată pentru cei bogați, dar săracă pentru cei săraci”, a mai spus el.

Potrivit acestuia, oamenii aflați într-o situație dificilă au la dispoziție doar două variante: furtul sau cerșitul. A evitat să spună unde doarme, spunând doar atât: „Peste tot sau nicăieri”.

„Cercetătorii de la Universitatea Utrecht au investigat așa-numitul banditism mobil. Popoare sărace, cum ar fi românii, cutreieră Europa. Cerșesc și jefuiesc. Departe de casă, departe de mizerie pentru o vreme. Se întorc acasă de unde încep cu stângul, sfârșind pe străzi în loc să lucreze într-un pub sau curățenie. Anchetatorii sunt convinși; sunt grupări infracționale care îi exploatează la maximum”, mai scrie cotidianul olandez.

FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia