POVESTEA cercetătoarei care „programează” viitorul tehnologiei din România. Proiecte UIMITOARE care îmbină robotica și imagistica medicală

Ana Maria Travediu lucrează cu pasiune pentru a crea sisteme de suport decizional și platforme de interacțiune om-robot, explorând noi modalități de a îmbunătăți interfața de comunicare și cooperare între oameni și roboți. Sună complicat și pare un domeniu dintr-o lume SF, însă pentru cercetătoarea Ana Maria Travediu reprezintă felul în care vede și se raportează la lume și la munca ei, care-i oferă multe satisfacții profesionale. 

Ana Maria Travediu își urmează visurile și, la doar 31 de ani, a reușit să își clădească un nume solid în domeniul cercetării științifice, devenind astfel o voce  importantă în robotică și în inteligența artificială în România.

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat în microbuzul groazei chiar înaintea carnagiului de la Buftea. Destinul copleștior al mamei care s-a prăpădit între fiare

05:00

REACȚIE Bolojan respinge acuzațiile PSD-ului, după ce Eurostat a confirmat deficitul uriaș al României: „Am lăsat o țară într-o perioadă de redresare”

23:16

În prezent, este cercetător științific în domeniul roboticii la Institutul de Mecanica Solidelor din București, unde contribuie la proiecte care au potențialul de a transforma nu doar România, ci și întreaga lume.

Proiectele care îmbină robotică, imagistica medicală și învățarea automată

Absolventă a Universității Politehnica din București, Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, Ana Maria a intrat în lumea tehnologiei cu ambiții mari și dorința de a schimba paradigmele existente.

Cercetările sale includ crearea seturilor de date pentru detectarea obiectelor și dezvoltarea unor modele AI avansate, capabile să transforme interacțiunea om-robot prin intermediul roboticii comportamentale.

În plus, Ana Maria își dedică timpul și expertiza dezvoltării de proiecte care îmbină robotică, imagistică medicală și învățare automată.

După licența obținută la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, am făcut două masterate. «Teoria Codării și Stocării Informației» este primul, la care i-am avut ca profesori pe domnii cercetători Sireteanu și Vlădăreanu de la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Române.

Cei doi profesori mi-au propus să lucrez la institut și am accceptat. Alt masterat urmat a fost «Tehnologii Multimedia în Aplicații de Biometrie și Securitatea Informației», un master care m-a ajutat să înțeleg prelucrarea de semnal în profunzime. Până în momentul de față am lucrat la proiectele VIPRO, H2020 SMOOTH, KeyTehROB și am învățat astfel despre Managementul de Proiect”, a explicat cercetătoarea.

Soluții inovatoare pentru detectarea anomaliilor în aplicațiile mobile

Experiența ei extinsă în viziunea computerizată, procesarea semnalului, atât cel vocal, cât și vizual, dar și utilizarea algoritmilor de învățare automată îi permit să dezvolte soluții inovatoare pentru detectarea anomaliilor în aplicațiile mobile și clasificarea imaginilor folosind rețele neuronale profunde.

În prezent, Ana Maria lucrează la o lucrare de doctorat revoluționară, intitulată „Contribuții teoretice și experimentale în dezvoltarea sistemelor inteligente de suport decizional și comunicații adaptive prin tehnici avansate de prelucrare digitală de semnal pentru controlul în timp real al vectorilor de roboți autonomi.”

„Acum mă axez pe teza de doctorat care înglobează proiectele mele din ultimii ani de studiu și are ca bază: detecția persoanei în misiuni de căutare și salvare, detecția persoanei în situații de incendiu, menținerea securității informației prin programul de detecție a comportamentului anormal a dispozitivelor ce folosesc sistemul de operare Android și detecția deșeurilor în vederea reciclării acestora.

Consider ca doar prin muncă putem evolua, așa că îmi canalizez eforturile pe definitivarea tezei și lucrul la proiecte. Cea mai importantă caracteristică pe care o persoană o poate avea cred că este curiozitatea. În acest mod, nu poate interveni monotonia și o astfel de persoană este mereu dispusă la cunoaștere”, a conchis cercetătoarea.

Poveștile și realizările copiilor și tinerilor remarcabili din România, în catalogul excelenței

Participarea Anei Maria în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” nu este doar un pas profesional, ci o declarație de angajament față de progresul tehnologic al țării. Ea crede cu tărie că tehnologia și inovația pot transforma România într-un lider global în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale.

Ana Maria Travediu nu este doar o cercetătoare dedicată, ci și o vizionară care vede dincolo de orizontul tehnologic actual, inspirând o nouă generație de tineri să își urmeze pasiunile și să contribuie activ la dezvoltarea unei societăți mai avansate și mai echitabile.

Campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” a fost lansată în spiritul sărbătoririi unității și identității naționale și își propune să aducă în prim-plan poveștile și realizările celor mai remarcabili copii și tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea și talentul lor, au reușit să se facă remarcați la nivel național și internațional.

Cei 100 de tineri care ne fac mândri că suntem români și care s-au remarcat prin performanțe deosebite vor fi incluși în primul catalog al excelenței românești, ce va fi lansat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României la finalul acestui an.

Ana Maria s-a înscris recent în campania națională „100 de tineri pentru dezvoltarea României” a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, convinsă că inovația și tehnologia sunt pietrele de temelie pentru viitorul țării.

POVESTEA Xeniei, fetița minune care la cinci ani face performanță pe acorduri de vioară. „Orice copil pe lumea asta are un har al lui”

Invenție REVOLUȚIONARĂ. Povestea tinerilor care transformă Pet-uri în plastic pentru imprimante 3D. „Totul pornește de la o sticlă”

POVESTEA micului pictor care a impresionat New York-ul, cu lucrarea care ilustrează Mănăstirea Radu-Vodă. „Dumnezeu lucrează prin oameni”