Președintele AEP Constantin Mitulețu-Buică, trimis în judecată la doi ani după scandalul demiterii abuzive a doi directori

Constantin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente, va fi judecat pentru demiterea abuzivă a doi directori care se ocupau de centralizarea rezultatelor alegerilor și de coordonarea proceselor electorale.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 au finalizat ancheta și vor trimite luni instanței rechizitoriul din dosarul în care îl acuză pe șeful AEP de trei fapte de abuz în serviciu, din care una în formă continuată, au declarat pentru Gândul surse judiciare.

Alături de Constantin Mitulețu-Buică va fi judecat și secretarul general al AEP, Cristian Andreescu, pentru o infracțiune de abuz în serviciu.

Dosarul va ajunge luni la Judecătoria Sectorului 3 și va intra mai întâi în procedură de cameră preliminară.

TRAGEDIE Un bărbat din București, în vârstă de 66 de ani, a murit în Munții Făgăraș. Turistul a căzut 200 de metri în zona Iezerul Caprei

22:02

CONTROVERSĂ Un fost cancelar al Germaniei a fost numit în consiliul de supraveghere al unei companii din Rusia

21:50

Cauza a fost deschisă în urma unei plângeri penale făcute de un angajat din AEP, care îl acuza pe Constantin Mitulețu-Buică de concediere abuzivă a doi angajati, dar și pentru angajarea ilegală a altor 16 oameni. Mitulețu-Buică s-a prevalat în timpul anchetei de dreptul la tăcere, au precizat pentru Gândul sursele citate.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a fost pus sub acuzare în acest dosar din 25 martie. Constantin-Florin Mituleţu-Buică declara atunci că procurorii îl acuză că, în 2019, a aplicat două sancţiuni disciplinare pentru doi directori din instituţie, el susținând însă că nu a făcut nimic ilegal.

„Am fost pus sub acuzare pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, pentru două sancţiuni disciplinare cu avertisment din anul 2019, pentru doi directori. În momentul acela eram sub presiunea comisiei pentru anchetă pentru a pune la dispoziţie documente, aceştia (cei doi directori – n.r.) nu s-au conformat solicitării preşedintelui. La momentul următor au considerat să demisioneze şi, când au constatat că trebuie să mai stea în instituţie 30 de zile, au cerut acordul părţilor şi au plecat pe cale amiabilă. Pentru sancţiuni disciplinare cu avertisment am fost chemat. Au făcut (cei doi directori – n.r.) plângere penală la Parchet pentru că le-am dat avertismentul ilegal. Nu-mi reproşez nimic. Activitatea autorităţii, după ce au plecat, s-a demonstrat că a fost foarte bună: trei alegeri fără evenimente – alegerile prezidenţiale şi cele locale şi parlamentare de anul trecut, drept pentru care nu am ce să-mi reproşez şi nici colegilor mei care îşi desfăşoară activitatea în continuare”, spunea atunci Mituleţu-Buică, pentru Agerpres.

Șeful AEP preciza că este vorba de Gabriel Saucă, directorul Direcţiei de Coordonare a Sistemului Informaţional Electoral Naţional, care coordona activitatea de centralizare a rezultatelor alegerilor, şi Cristian Petraru, șeful Departamentului de organizare a proceselor electorale.

„Dacă doi oameni de bază, înalţi funcţionari publici în funcţie de autoritate, pleacă şi lasă de izbelişte, atunci am aplicat sancţiunea disciplinară şi, ulterior, aceştia au demisionat. Consider că nu am făcut nimic ilegal în cei doi ani de când conduc instituţia şi se vede că lucrurile sunt bune”, mai spunea şeful AEP.

În iulie 2019, liberalii reclamau „PSD-izarea Autorităţii Electorale Permanente”, arătând că directori din AEP care nu au simpatii politice faţă de Partidul Social Democrat sunt demişi, iar în locul lor sunt aduse persoane fidele politic preşedintelui instituţiei, Constantin Mituleţu-Buică.

Ulterior, 14 organziații și experți electorali au cerut, printr-o scrisoare deschisă, clarificări legate de motivele și procedurile care stau la baza demiterii de către Mitulețu-Buică a celor doi directori ai instituției.

” Considerăm că motivele – conform surselor publice – pentru care se solicită demiterea celor două persoane sunt confuze și par a nu fi în acord cu datele existente la acest moment. De asemenea, procedura nu este transparentă, mai ales în contextul în care există atacuri susținute politic împotriva sistemului SIMPV și a instituțiilor care îl gestionează”, arătau semnatarii scrisorii deschise.