Primăvara 2021, cea mai rece din ultimii 30 ani. Începutul de vară, recorduri negative ale temperaturii

Primăvara anului 2021  a fost una a recordurilor și fenomenelor extreme, iar vara a început cu o lună iunie care a doborât recordurile cele mai scăzute, în ceea ce privește temperatura, la stațiile meteo din țară.

Elena Mateescu – director general ANM -, Gabriela Băncilă, director Meteorologie Operațională și meteorologul Mirela Polifronie au transmis toate informațiile necesare pentru Prognoze Meteo, explicând vremea atipică, din punct de vedere meteorologic, înregistrată nu numai în România, ci la nivelul întregii regiuni europene.

Din punct de vedere termic, în cea mai mare parte a țării, în lunile martie, aprilie și mai s-au înregistrat numeroase recorduri zilnice (cele mai ridicate/coborâte temperaturi minime/maxime din întreg șirul de observații pentru datele calendaristice respective), dar și 7 recorduri lunare în lunile aprilie și mai (cele mai ridicate/coborâte temperaturi minime/maxime ale lunii respective) din întreg șirul de observații.

Lunile martie-mai, analizate din punct de vedere climatic de specialiștii ANM

În luna martie, temperatura medie a aerului a avut valori mai coborâte decât cele normale în regiunile din interiorul arcului carpatic, dar și în Muntenia, în timp ce în rest s-a încadrat în limite normale. La câteva stații meteorologice s-au înregistrat noi recorduri zilnice ale celor mai ridicate/coborâte temperaturi minime/maxime.

În luna aprilie, temperatura medie a aerului a avut valori cu mult mai coborâte decât cele normale în cea mai mare parte a țării (exceptând, local zona litoralul). Astfel, temperatura medie la nivelul întregii țări, de 7°C, s-a situat pe locul al patrulea în ierarhia celor mai coborâte temperaturi medii, începând din 1961 și până în prezent, la egalitate cu cea din anul 1974. La câteva stații meteorologice s-au înregistrat noi recorduri zilnice ale celor mai ridicate temperaturi minime, dar majoritatea recordurilor zilnice înregistrate pe parcursul lunii aprilie au fost pentru cele mai coborâte temperaturi minime/maxime. În prima decadă a lunii aprilie s-au înregistrat și cele mai coborâte temperaturi minime/maxime ale acestei luni din întreg șirul de observații (recorduri lunare) la 4 stații meteorologice.

În luna mai 2021, temperatura medie a aerului a avut valori mai coborâte decât cele normale în regiunile intracarpatice și s-a încadrat în limite normale în restul teritoriului. La numeroase stații s-au înregistrat noi recorduri zilnice ale celor mai ridicate/coborâte temperaturi minime. La o stație meteorologică s-a înregistrat un nou record zilnic al celei mai ridicate temperaturi maxime din întreg șirul de observații în ziua de 25 mai, iar la foarte multe stații meteorologice s-au înregistrat noi recorduri zilnice ale celor mai coborâte temperaturi maxime. În două zile (4 și 9 mai) la 2 stații meteorologice din Banat s-au înregistrat cele mai coborâte temperaturi maxime ale lunii mai din întreg șirul de observații, potrivit datelor de la Prognoze Meteo transmise pentru GÂNDUL.RO…..

Cantitățile totale de precipitații au fost mai mari decât cele normale

Din punct de vedere pluviometric, cantitățile totale de precipitații au fost mai mari decât cele normale, cu precădere în zonele de munte, în timp ce în restul teritoriului distribuția acestora a fost neuniformă.

Astfel, s-au înregistrat cantități de precipitații care au depășit 25 l/mp, chiar și 50 l/mp în lunile martie și mai. Cele mai mari cantități de precipitații s-au înregistrat în luna mai, în zona Munților Apuseni și în sud-estul județului Constanța și au depășit 100 l/mp, în decursul a 24 de ore.

La munte – în lunile martie și aprilie -, precipitațiile au fost sub formă de lapoviță și ninsoare, iar pe creste au predominat ninsorile. În luna mai, doar la altitudini, în general, de peste 2000 m s-au semnalat precipitații sub formă de ninsoare. Atât în martie, cât și în aprilie, precipitații mixte au fost și în zonele de deal și de câmpie.

În ziua de 10 martie, în sudul și sud-estul țării, s-a semnalat fenomenul de viscol. Viscol a fost și în zona de munte, mai ales la altitudini mari, în lunile martie și aprilie. Pe parcursul celor trei luni au fost consemnate și căderi de grindină, iar vântul a luat aspect de vijelie, cu ponderea cea mai mare în lunile aprilie și mai.

Cele patru anotimpuri simțite la latitudinile medii nu vor dispărea

Potrivit Prognoze Meteo, asistăm, în mod evident, la o dereglare a ceea ce înseamnă distribuția anotimpurilor. Iarna începe aproape de finalul lui ianuarie, primăvara este uneori foarte scurtă, vara se întinde chiar și până la final de octombrie. Devine acesta un tipar climatologic? Noua normalitate? Mai putem vorbi de cele 4 anotimpuri specifice climatului temperat continental despre care am învățat că ar caracteriza clima de la noi?

Specialiștii ANM transmit că există observații care arată că, în medie, în Europa, de exemplu, primăvara se declanșează mai timpuriu cu aproape două săptămâni, în ultimele decenii, comparativ cu cele precedente.

Toamna este și ea întârziată cu câteva zile, în medie, la nivelul Europei. Aceste modificări vor continua și în viitor, dar cele patru anotimpuri simțite la latitudinile medii nu vor dispărea, pentru că mersul anotimpurilor e dat de poziția pe glob și de parametrii mișcării pământului – de exemplu, de înclinarea axei pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui- care se  modifică pe scări de timp de ordinul zecilor de mii și sutelor de mii de ani.

Vara calendaristică, abateri termice demne de recorduri istorice, în sens negativ

Vara calendaristică a debutat cu niște abateri termice demne de recorduri istorice, în sens negativ, discutând despre cel mai rece 1 iunie după mulți, foarte mulți ani.

În data de 1 iunie vremea a fost deosebit de rece în sudul, estul şi centrul ţării, cu valori termice diurne cu 8 până la 13 grade mai scăzute decât cele normale pentru începutul lunii iunie. La un număr de 53 de stații meteorologice s-au înregistrat recorduri zilnice, pentru cele mai scăzute temperaturi maxime din întreg șirul de observații la această dată calendaristică (01 iunie). De asemenea, s-au înregistrat și 12 recorduri lunare, pentru cele mai scăzute temperaturi maxime din întreg șirul de observații pentru luna iunie. Primăvara anului 2021 s-a situat pe locul al 3-lea cea mai rece primăvară după 1976, respectiv 1991 și a fost a 4-a primăvară în care abaterile termice lunare au fost negative în fiecare lună după 1987, 1980 și 1965, transmit specialiștii ANM.

Din punct de vedere sinoptic, la nivelul solului, cuplajul dintre câmpul de presiune atmosferică ridicată din vestul și nord-vestul Europei și nucleul ciclonic din sud-est a favorizat transportul unei mase de aer polar continental către regiunea țării noastre. În altitudine, în troposfera medie, la nivelul de 500 hPa, prezența mai multor nuclee reci au determinat apariția unei circulații de blocaj, favorizând pătrunderea aerului rece către zona României.

De asemenea, un factor important în vederea pătrunderii unei mase de aer extrem de rece către zona României a fost reprezentat de slăbirea vortexului polar troposferic (curent circumpolar, persistent pe tot parcursul anului, care menține aerul rece cantonat în zona polului). O slăbire a vortexului polar presupune o meandrare a curentului jet, ceea ce permite pătrunderea unei mase de aer rece dinspre zona polului către latitudine medii (inclusiv deasupra României) și totodată pătrunderea unei mase de aer mai cald dinspre latitudini medii către zona polului.

Vara anului 2021, temperaturi mai ridicate decât în mod normal și vor fi posibile valuri de căldură

Pentru vara anului 2021, conform modelelor sezoniere (ECMWF, UKMO și CFSv2) se estimează că în sudul și sud-estul Europei, inclusiv deasupra spațiului geografic al României, vremea va fi mai caldă decât în mod normal și vor fi posibile valuri de căldură.

Datorită prezenței unui câmp de presiune atmosferică ridicată deasupra sudului și centrului Europei, regimul pluviometric estimat pentru vara anului 2021, va fi apropiat de cel normal în nordul României și deficitar în rest, însă fenomenele meteorologice extreme cu o durată scurtă de manifestare (manifestări ale instabilității atmosferice) nu pot fi prognozate cu ajutorul acestor modele sezoniere. Toate aceste prognoze prezintă o imagine de ansamblu a verii anului 2021, dar nu înseamnă neapărat că astfel de condiții meteorologice ar dura 3 luni consecutive și implică doar modul în care modelele meteorologice ar putea arăta 40-60% din timp.

Fenomenele severe au devenit o obișnuință și la nivelul țării noastre. De la spectaculoasele descărcări electrice, la imaginile cu nori pâlnie (funnel clouds) care au fost observați în multe regiuni zilele trecute, la cantități impresionante de precipitații (a se vedea situația din Bihor) sau căderile impresionante de grindină, toate acestea au devenit o obișnuință a codurilor de tip nowcasting emise de ANM în ultimii ani.

Potrivit ANM, în ultimii 20 de ani, frecvența de apariție a fenomenelor extreme a fost în creștere la nivel global, dar și în România și poate fi atribuită schimbărilor climatice. Încă de la jumătatea lunii mai și până în prezent, descărcările electrice au fost frecvente, de asemenea s-au consemnat numeroase căderi de grindină, vântul a luat aspect de vijelie, iar cantitățile de apă au depășit în intervale scurte de timp sau prin acumulare, chiar și 100 l/mp (în doar două ore).

De asemenea, în săptămâna 07-13 iunie), în zonele de deal și de munte și local în restul teritoriului instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată și se vor semnala averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină, vijelie și cantități de apă însemnate. În tot acest interval au fost emise numeroase mesaje pentru fenomene meteorologice periculoase, atât generale (informări, atenționări cod galben și avertizări cod portocaliu), cât și de tip nowcasting (atenționări cod galben și avertizări cod portocaliu).

_________________________________________________

DISCLAIMER: Administrația Națională de Meteorologie este singura instituție abilitată să emită prognoze și avertizări oficiale.