Raport EUROSTAT: românii muncesc mult, dar pe bani puțini. Câte ore pe an trage un angajat din București

Cele mai recente date publicate de Eurostat arată un adevăr crunt: deși muncesc mai mult decât media europeană, românii o fac pe bani puțini. Cu alte cuvinte, sunt mai prost plătiți decât ceilalți lucrători din UE.

Eurostat spune că angajații români au cel mai ridicat risc de sărăcie din Uniunea Europeană.

Cât muncește un bucureștean, pe an

Același organism remarcă, însă, un aspect – românii sunt printre cei mai harnici muncitori din blocul comunitar, dar sunt plătiți atât de prost încât intră în grad ridicat de sărăcie. De exemplu, un angajat român, să spunem din București, are aproximativ 2000 de ore de muncă pe an, asta în condițiile în care media vest-europeană abia depășește 1500 de ore.

În aceste condiții, te-ai fi așteptat ca și lefurile să evidențieze volumul de efort depus, dar lucrurile fix stau pe dos – salarile lucrătorilor români sunt de peste 3 ori mai mici decât cele din Germania, Franța, Olanda sau Belgia.

ANALIZĂ De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească

05:00

CONTROVERSĂ Cine e miliardarul ucrainean care a cumpărat fabrica de țevi din Roman. Legăturile cu cel mai bogat oligarh din Ucraina și petrecerile luxoase în paradisul bogaților din Europa

05:00

Cu alte cuvinte, în România nu se mai vorbește că munca aduce prosperitate, ci munca înseamnă doar supraviețuire.

Specialiștii în economie arată că diferențele de venituri dintre statele membre UE nu sunt determinate neapărat de cantitatea de muncă, cât mai ales de valoarea adăugată produsă pentru fiecare oră lucrată. Iar în România, spun aceiași experți, productivitatea orară rămâne la mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în economiile din Occident.

De ce se întâmplă asta, adică să muncim mult, dar ineficient? Potrivit analiștilor, cauzele ar fi multiple: gradul redus de tehnologizare, investițiile insuficiente în cercetare și inovare, dar și o cultură organizațională învechită, moștenită din perioada industrială.

Impozit uriaș pe venit

Pe de altă parte, trebuie spus că România se află printre țările europene cu cea mai mare povară fiscală asupra muncii – impozit de 45%. Iar la asta se adaugă și o eficiență redusă a colectării taxelor la stat. În plus, aproape o treime dintre angajați lucrează în domenii cu productivitate scăzută, precum construcțiile, comerțul sau administrația locală.

Rezultatul se vede în statistici: peste 14% dintre angajații români fac parte din categoria „working poor”, adică acei oameni care muncesc doar ca să trăiască de pe o zi pe alta, rămânând sub pragul sărăciei.

La mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, România s-au apropiat de Vest doar pe hârtie și în cifrele statistice raportate, nu și în ceea ce înseamnă calitatea vieții. Muncesc la fel de mult și sunt la fel de săraci.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Dezastru pentru tinerii români. Un sfert dintre aceștia nu își pot găsi un loc de muncă

Generația Boomerang: România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Nu-și caută de muncă și locuiesc cu părinții

Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”

O mare fabrică din România se închide. Peste 1000 de oameni vor rămâne fără loc de muncă