RĂZBOI în Ucraina, ziua 1058. Zelenski cere să primească 250 de miliarde de dolari din activele rusești „înghețate” de Occident

Războiul din Ucraina a intrat joi, 16 ianuarie 2025, în a 1058-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să transfere Kievului 250 de miliarde de dolari din activele rusești „înghețate”. El a declarat că va folosi banii pentru a cumpăra arme care să ajute armata să susțină războiul contra Rusiei.

„Cel mai puternic sprijin pentru armata ucraineană este să i se acorde 250 de miliarde. Ucraina va lua acești bani, din care va aloca o mare parte producției naționale și importului acelor tipuri de arme pe care nu le deține”, a spus Zelenski la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

CONTROVERSĂ Ce funcție a omis să treacă în CV ministrul Apărării, Radu Miruță. Declarațiile oficialului sunt contrazise de documente din instanță

16:22

ECONOMIE Când va începe raționalizarea combustibililor propusă de Uniunea Europeană? Ce se știe

16:18

G7 a blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Rusiei

În urma sancțiunilor impuse Moscovei pentru invazia în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur.

Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub formă de titluri de valoare și sume cash.

Restul activelor rusești înghețate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit și Elveția.

Ucraina a primit, vineri, 10 ianuarie, o primă tranșă, de 3 miliarde de euro, dintr-un pachet de împrumut de 50 de miliarde de dolari convenit în cadrul G7 și care este garantat cu profiturile generate de activele rusești înghețate, cum ar fi dobânzile.

Dar Ucraina și unii politicieni occidentali cer confiscarea directă a acestor active și folosirea lor atât pentru reconstrucția Ucrainei, cât și pentru achiziția de arme și muniții destinate armatei ucrainene.

Însă o asemenea măsură pare cel puțin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică și financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura piețele financiare internaționale și de a slăbi moneda euro. În plus, Moscova, care a acuzat Occidentul de furt din proprietățile sale, a amenințat cu represalii dacă o asemenea măsură va fi pusă în practică.

Marco Rubio vorbește despre concesii pentru a pune capăt războiului

Senatorul american Marco Rubio, nominalizat la postul de secretar de stat de președintele ales Donald Trump, a declarat că atât Moscova, cât și Kievul vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului.

„Va fi o treabă grea”, a declarat Rubio în audierea pentru confirmarea în funcție în fața Comisiei de Relații Externe a Senatului american. El a spus că speră ca o încetare a focului să fie obținută, însă ambele părți trebuie să aibă un avantaj pentru ca acest lucru să se întâmple.

Rubio a făcut apel la o „diplomație îndrăzneață” din partea SUA pentru a pune capăt acestui război.

„Este inacceptabil ceea ce a făcut Vladimir Putin. Nu există nicio îndoială. Dar acest război trebuie să se termine și cred că poziția oficială a Statelor Unite trebuie să fie aceea că acest război trebuie se încheie”, a afirmat probabilul viitor șef al diplomației americane în audiere.

Actualul senator republican de Florida a afirmat că principala problemă a Ucrainei nu este aceea că „duce lipsă de bani, ci mai degrabă că duce lipsă de ucraineni”.

„Adevărul este că, în acest conflict, Rusia nu poate cuceri toată Ucraina. Dar, de asemenea, este nerealist să credem că o națiune de dimensiunea Ucrainei, oricât de competentă ar fi, ar putea împinge acești oameni înapoi acolo unde erau cu o zi înainte de invazie, în 2022” – Marco Rubio