RĂZBOI în Ucraina, ziua 1060. Șefa diplomației UE vrea prelungirea sancțiunilor contra Rusiei/Ce pact strategic a semnat Vladimir Putin

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 18 ianuarie 2025, în a 1060-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că nu există niciun motiv pentru a renunța la sancțiunile împotriva Rusiei. În același timp, Ungaria întârzie prelungirea sancțiunilor în așteptarea instalării lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA și a unei opinii din partea acestuia cu privire la ce trebuie făcut mai departe.

„Avem neapărat nevoie de sancțiuni. Acesta este modul nostru de presiune asupra Rusiei și ar fi foarte ciudat să renunțăm la el”, a spus Kallas în fața presei.

FLASH NEWS Președintele ceh a recunoscut că NATO ar putea fi nevoit să doboare drone deasupra Europei: „Dacă aceste acțiuni continuă, vom lua măsuri mai stricte”

18:35

ULTIMA ORĂ Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”

18:20

Referindu-se la eventualele negocieri de pace ruso-ucrainene pentru care pledează Trump, șefa diplomației UE a estimat că, „oricum ar fi negocierile, ne vom afla în mod clar într-o poziție mai slabă” dacă sancțiunile contra Rusiei sunt ridicate.

„Contextul nu s-a schimbat. Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele și nimic nu s-a schimbat pe teren. Așadar, nu există niciun motiv pentru ridicarea sancțiunilor”, a insistat ea, în timp ce se apropie data de 31 ianuarie, când expiră ultimul termen de șase luni la finalul căruia statele UE trebuie să prelungească valabilitatea sancțiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina.

Poziția Ungariei blochează UE

Dar premierul conservator ungar Viktor Orban, un apropiat atât al lui Donald Trump, cât și al liderului rus, refuză să-și dea acordul pentru prelungirea sancțiunilor.

„A sosit moment să aruncăm sancțiunile pe fereastră și să stabilim un sistem de relații fără sancțiuni cu Rusia” – Viktor Orban

Anterior, ministrul ungar pentru Afaceri europene, Janos Boka, a declarat la Bruxelles că Ungaria nu a decis încă dacă va sprijini prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei și consideră că UE ar trebui să ia o hotărâre în această chestiune numai după consultări cu Administrația Trump.

„Cred că este absolut firesc ca înainte să decidem asupra prelungirii pentru încă șase luni să întrebăm noua administrație americană cum vede viitorul regimului de sancțiuni”, a estimat ministrul ungar într-o declarație acordată presei.

„Nu există încă o decizie privind poziția Ungariei pe acest subiect. Noi dorim să ne abținem de la o decizie până când vom ști cum vede administrația americană viitorul regimului de sancțiuni împotriva Rusiei”, a explicat ministrul maghiar.

De la începutul războiului, în februarie 2022, UE a aprobat 15 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și pregătește în prezent al 16-lea pachet. Sancțiunile trebuie reînnoite la fiecare șase luni și decizia de prelungire necesită un vot unanim din partea celor 27 de state membre ale UE.

Sancțiunile care expiră luna aceasta privesc diverse sectoare ale economiei ruse și înghețarea activelor deținute de Banca Centrală a Rusiei în UE, active estimate la circa 200 de miliarde de euro.

Rusia și Iranul își consolidează alianța printr-un pact strategic

Președintele Vladimir Putin și omologul său Iranian, Masoud Pezeshkian, au semnat, la Kremlin, un acord de partneriat strategic ce întărește în special „cooperarea militară”. Alianța Rusia – Iran se dorește a fi o contrapondere la orice „dictat” din partea Occidentului, relatează AFP.

Supuse unor grele sancțiuni internaționale care le afectează economiile, Rusia și Iranul au înregistrat o apropiere accelerată în ultimii ani. Totuși, cele două țări au înregistrat, în decembrie, un eșec comun și o pierdere a influenței în Siria, odată cu fuga din țară a aliatului lor, președintele Bashar al-Assad.

„Țările noastre apără cu fermitate principiile primatului dreptului internațional, principiile suveranității și neamestecului în treburile interne și se opun cu hotărâre oricărui dictat din exterior”, a afirmat Putin în conferința de presă comună cu omologul său iranian, care a urmat ceremoniei de semnare a documentului.

Acordul prevede „dezvoltarea cooperării militare” și susținerea reciprocă „în fața amenințărilor în materie de securitate”, potrivit documentelor oficiale publicate de Kremlin. Se menționează în acest pact că, dacă Rusia sau Iranul fac obiectul unei „agresiuni”, cealaltă țară nu va furniza niciun „ajutor” țării agresoare. Pe de altă parte, pactul nu prevede ca țările semnatare să își acorde o asistență militară în astfel de situații.

Liderul de la Kremlin a semnat acorduri similare cu China și Coreea de Nord, în ultimii ani.