Reguli mai stricte pentru administrarea plajelor. Ce schimbări aduce noul ghid pentru litoral

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat primul Ghid de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. Documentul stabilește pentru prima dată reguli unitare privind organizarea spațiului de plajă, accesul public și tipul de amenajări permise.

Documentul vine după ani în care litoralul românesc s-a dezvoltat fără un cadru coerent. Extinderea plajelor prin înnisipare, creșterea presiunii turistice și diversificarea activităților economice au generat ocupări neuniforme, blocaje de acces și degradarea calității spațiului public.

Potrivit Ministerului, ghidul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca în fazele următoare să fie dezvoltate soluții aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentații urbanistice și a reglementărilor pentru viitoarele sezoane estivale.

TEHNOLOGIE Un tren de mare viteză chinezesc a doborât recordul mondial la accelerație: la 0 la 800 km/h, în doar 5 secunde

18:43

EVENIMENT George Simion, la Forumul de la Neptun: „Nu putem să-i facem pe toți IT-iști. Vom avea nevoie și de mineri, și de ciobani, și de constructori”

18:30

Diana Buzoianu: Principiile din document, parte integrantă din viitoarele contracte de închiriere pe 10 ani

„Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic și protecția mediului și despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta și vor funcționa plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opționale”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Ghidul propune un model clar de organizare a plajelor, bazat pe echilibru între utilizarea economică și interesul public, și introduce reguli concrete privind modul de ocupare, accesul și tipul de intervenții permise.

În ceea ce privește ocuparea, documentul stabilește o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulația și accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În același timp, este păstrată limitarea utilizării șezlongurilor și umbrelelor la maximum 70% din suprafața închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip.

Accesul public devine un element central: ghidul prevede menținerea unor trasee pietonale clare și continue, fără blocaje, precum și integrarea acceselor dinspre oraș sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluții care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici.

Documentul introduce reguli explicite și pentru tipul de construcții și amenajări admise. Toate intervențiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile și reversibile, fără fundații permanente sau intervenții care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcționării – dușuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri ușoare pentru servicii de plajă.

În același timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare și extinderea liniară continuă a structurilor comerciale. Organizarea funcțiunilor trebuie să se facă în mod controlat, în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural al litoralului.

Calitatea arhitecturală

Un capitol distinct este dedicat calității arhitecturale și materialelor utilizate. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile și adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) și evitarea soluțiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerența vizuală a plajei. Intervențiile trebuie să fie integrate în peisaj și să contribuie la o identitate unitară a litoralului.

Totodată, documentul introduce o diferențiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluții uniforme pe întreg litoralul și pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone.

Ghidul acoperă șapte zone reprezentative ale litoralului – Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche – selectate pentru a reflecta diversitatea situațiilor existente și pentru a fundamenta reguli aplicabile la scară națională.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• PLAJELE de pe litoral, închiriate pe sume de nimic. Diana Buzoianu: „Chiriile se recuperau într-o singură zi. Statul a pierdut bani grei”
• Stațiunea de pe litoralul românesc cu cel mai fin nisip. Se află la doar 14 kilometri de Constanța