Românii, „codași” în UE la căutarea de informații online legate de sănătate (Eurostat)

Românii sunt pe ultimul loc în UE la căutarea de informații online despre sănătate.

Peste jumătate dintre cetățenii din UE cu vârsta între 16 și 74 de ani au declarat că în 2020 au căutat informații online despre răni, boli, nutriție sau îmbunătățirea sănătății, dar în România ponderea celor care au căutat astfel de informații online este de doar 28%, cel mai mic procent din UE, relevă datele Eurostat, citate de Agerpres.

Finlandezii sunt foarte preocupați de căutarea informațiilor despre sănătate pe internet, cu un procent de 77% dintre cei cu vârsta între 16 și 74 de ani, urmați de olandezi (76%), danezi (72%) și germani (70%).

LIVE În scurt timp, Trump ține un discurs despre misiunea spațială spre Lună și situația din Orient. Urmărește declarațiile LIVE pe Gândul

01:49

FLASH NEWS Trump, nouă declarație uluitoare: La ora 9 voi ține un discurs și, practic, voi spune tuturor cât de grozav sunt

01:17

România, „codașă” la acest capitol

La polul opus, căutarea de informații online legate de sănătate nu este populară în România (28%), Bulgaria (29%), Italia (35%) și Polonia (43%).

Media la nivelul UE este de 55%, însemnând că mai mult de jumătate dintre cetățenii UE au căutat online informații legate de sănătate.

Totodată, 20% din cetățenii UE au declarat că și-au făcut online o programare la un medic generalist.

13% au accesat alte servicii de sănătate via un site web sau o aplicație în loc să facă o vizită la spital sau la medic, iar 11% din cetățenii europeni și-au accesat online dosarul care conține informațiile referitoare la starea lor de sănătate.

În ultimul deceniu, ponderea celor care au căutat online informații legate de sănătate a crescut în marea majoritate a țărilor UE.

Chiar și în România, ponderea celor care au căutat online informații legate de sănătate a crescut cu nouă puncte în ultimii zece ani.

Radu Țincu, despre mesajele Oliviei Steer: „Este un delir! Nu face decât să crească mortalitatea”

Medicul Radu Țincu spune că „acest tip de mesaj dat în spațiul public nu face decât să crească mortalitatea. Aceste persoane sunt responsabile, dincolo de partea legală, din punct de vedere moral de cei care se îmbolnăvesc pentru că le urmează sfaturile”.