Rusia nu se dezminte și acuză Moldova de persecutarea cetățenilor ruși: ”O încălcare gravă a intereselor legitime ale populației de limbă rusă a țării”

Rusia nu se dezminte și acuză Moldova de persecutarea cetățenilor ruși: ”O încălcare gravă a intereselor legitime ale populației de limbă rusă a țării”
Publicat: 07/06/2022, 13:02
Actualizat: 07/06/2022, 13:07

Ministerul rus de Externe a făcut public un raport în care analizează – pe lângă alte țări – situația din Republica Moldova, accentuând asupra faptului că drumul pro-european ales de Chișinău ar avea ca rezultat o presupusă persecutare a cetățenilor ruși.

Pe principiul ”mai întâi de te mângâi pe creștet, apoi te urechez”, MAE rus transmite, la începutul capitolului ”Moldova” – pagina 66 a raportului intitulat ”Despre încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine” – că în această țară ”nu au existat incidente cu detenția cetățenilor ruși și persecutarea lor pe motive politice, extrădarea, inclusiv la cererea țărilor terțe”.

Ulterior, autoritățile de la Moscova își manifestă ”regretul” că au apărut ”dificultăți” care îi afectează pe ”compatrioții ruși”, iar experții ar fi, pur și simplu, ”alarmați de acțiunile autorităților” de la Chișinău.

Cu regret, trebuie să afirmăm că compatrioții ruși care locuiesc în Moldova (și oamenii vorbitori de limbă rusă în general) întâmpină adesea dificultăți în a-și garanta drepturile de acces la serviciul public, de a alege limba de creștere și de educație și de a primi liber informații în limba lor maternă. Experții sunt alarmați de acțiunile autorităților de a revizui legislația lingvistică și de a reduce utilizarea limbii ruse, limitând difuzarea în limba rusă. În același timp, conform estimărilor experților, mai mult de un milion de oameni din republică folosesc în mod constant limba rusă în viața de zi cu zi.

Apelurile locuitorilor republici vorbitori de limbă rusă primite de avocații organizațiilor compatrioților conțineau cel mai adesea plângeri cu privire la încălcarea dreptului de a folosi limba rusă atunci când se adresează autorităților, inclusiv instanțelor, cu privire la vânzările frecvente de medicamente fără instrucțiuni în limba rusă, lipsa de informații în limba rusă în instituțiile medicale”, se precizează în raportul Ministerului rus de Externe, care mai acuză și că:

  • Se exercită presiuni asupra tuturor organizațiilor publice care mențin contacte cu Rusia sau au legătură cu aceasta.
  • Au existat informații despre amenințări la adresa jurnaliștilor de limbă rusă din Moldova.
  • Printre astfel de amenințări și insulte, a primit redactorul ziarului mișcării compatrioților „Cuvântul rusesc”.
  • Sunt înregistrate și cazuri de presiune și intimidare a activiștilor pro-ruși.
  • Sub amenințarea sancțiunilor, legăturile dintre organizațiile ruse și moldovenești sunt întrerupte.
  • În special, Uniunea Scriitorilor din Moldova a refuzat să coopereze cu colegii ruși.
  • Au fost observate încercări de propagandă pro-ucraineană în școlile de limbă rusă.

În ceea ce privește conflictul din Ucraina, ”în țară au ajuns fluxuri semnificative de refugiați. Profitând de acest moment dificil, Occidentul colectiv continuă încercările persistente de a atrage Moldova într-o coaliție de rusofobi înflăcărați”, acuză Ministerul rus de Externe.

”Această abordare abate atenția de la derusificarea educației”

În continuarea ”analizei” făcute acțiunilor întreprinse de autoritățile de la Chișinău, Ministerul rus de Externe păstrează aceeași ”linie”, considerând că Parlamentul Moldovei nu trebuie să elimine prevederea potrivit căreia pașapoartele nu mai trebuie completate în trei limbi, inclusiv rusă.

Mai mult, limba rusă nu mai este ”menționată ca limbă de predare” și nu ar mai exista statistici referitoare la numărul de școli ”rusești” din Republica Moldova.

În 2012, la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, parlamentul a modificat legea din 1994 «Cu privire la actele de identitate ale sistemului național de pașapoarte», eliminând prevederea ca acest document să fie completat în trei limbi, inclusiv rusă, și la cererea unui persoană aparținând minorităților naționale, este indicat patronimul acestuia. Din acel moment, cartea de identitate se completează numai în limba de stat, fără a indica patronimul proprietarului. Potrivit unui număr de activiști pentru drepturile omului, o astfel de ingerință în lege reprezintă o încălcare a drepturilor omului la propriul nume și a dreptului reprezentanților minorităților etnice de a folosi patronime în documentele oficiale (articolul 11 ​​din Convenția-cadru a Consiliului Europa pentru protecția minorităților naționale),

În Codul Educației actualizat adoptat în 2014, limba rusă nici măcar nu este menționată ca limbă de predare și este de fapt clasificată ca una dintre limbile uneia dintre minoritățile naționale din Moldova. O astfel de transformare a legislației educaționale «încurajează» într-o oarecare măsură procesul obiectiv de reducere a numărului de elevi în școlile cu limba rusă de predare (și, ca urmare, o reducere treptată a proporției unor astfel de școli în conformitate cu curs spre „optimizarea” instituțiilor de învățământ care primesc finanțare insuficientă de la stat, determinată pe baza «abordării per capita»).

Această tendință implică o încălcare gravă a intereselor legitime ale populației de limbă rusă a țării”, se mai precizează în acest raport.

”Biroul Național de Statistică al Moldovei refuză treptat să publice date separat despre numărul de școli «rusești» din țară, invocând statistici generale privind instituțiile de învățământ secundar. Această abordare abate atenția de la derusificarea educației

Ministerul de Externe al Federației Ruse


Citește și: 

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult