Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir, patronul păstorilor și vestitorul iernii, sărbătorit miercuri. Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, joi / Ce este bine să faci în aceste zile

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, este sărbătorit miercuri de credincioși, fiind patronul Tesalonicului, alături de Sfântul Apostol Pavel și de Sfântul Grigorie Palama. A fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credința creștină și nu a dorit să se închine la zeități. În tradiția populară, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este însuși patronul păstorilor și vestitorul ultimului anotimp din an, iarna.

Cine a fost Sfântul Dimitrie

Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, acesta a fost numit, datorită calităților sale deosebite, guvernator al Tesalonicului, după trecerea în neființă a tatălui său.

FLASH NEWS Șase state membre insistă asupra unei noi taxe la nivelul UE pentru marile companii petroliere după creșterea prețurilor la energie

23:54

NEWS ALERT Nou mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea. Populația, avertizată cu privire la posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian

23:41

Ulterior, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creștin și s-a înfuriat foarte tare. Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, întru cinstea zeilor.

Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el, că și-a dat toată averea săracilor și că se închină lui Dumnezeu.

Dimitrie a mărturisit că este creștin și a defăimat închinarea la zei. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniță și răpus cu sulița.

În orașul în care a trăit există în prezent o Biserică închinată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de mir.

Ce trebuie să faci de Sfântul Dumitru: Obiceiuri și superstiții

În credința tradițională, Sfântul Dimitrie reprezintă vestitorul iernii și patronul păstorilor. Sfântul Gheorghe încuie iarna și înfrunzește natura, iar Sfântul Dimitrie desfrunzește pădurea și usucă plantele.

De Sfântul Dimitrie, căldura intră în pământ și gerul își face simțită prezența. Sărbătoarea este întâmpinată anual cu hramuri, pomeni cu colaci, dar și cu jocuri cu focuri vii.

După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru reprezintă ultima și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, potrivit superstițiilor pastorale, marchează începutul iernii.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri care se fac în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ține „Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii aprind focuri în curți sau pe dealuri.

Potrivit tradiției, oamenii care sar peste flăcări vor fi sănătoși tot anul și feriți de nenorociri.

Focul alungă fiarele, are puteri roditoare și după ce este stins oamenii aruncă cenușa și cărbunii în grădină.

Femeile împart covrigi, nuci, merge, pâine, struguri și prune uscate tuturor celor care sar peste foc.

În această zi se pomenesc și morții și se dă de pomană coliva de Sâmedru, dar și colaci copți în formă de cruce.

Sâmedru, patronul păstorilor

Potrivit tradiției, Sâmedru este patronul păstorilor și obișnuiesc să așeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, așteptând să vadă care oaie se va așeza pe el. Dacă o oaie neagră se așează înseamnă că iarna va fi una bună, iar o oaie albă înseamnă că iarna va fi grea.

În Bucovina, cei care vor semăna usturoiul după sărbătoarea Sfântului Dumitru vor avea parte anul viitor de pagubă.

În Oltenia, oamenii cred că doar dacă te vei ține de toate aceste tradiții vei fi protejat cu adevărat de necazuri.

Gospodinele pun varză la murat după ziua Sfântului Dumitru, ca să fie bună și să reziste toată iarna.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, cinstit pe 27 octombrie

O zi mai târziu, în 27 octombrie, este cinsist Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria și a trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, după care s-a retras într-o peșteră.

Nu se cunoaște cât timp a stat acolo și nici când a murit, dar tradiția spune că, înainte de a muri, el s-a așezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un mormânt. Moaștele sale au fost așezate în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Capitală.

Astfel, racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie este scoasă, anual, în procesiune pe străzile Capitalei și așezată într-un baldachin special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.