Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit la 7 ianuarie. Viața celui considerat Înaintemergătorul Fiului Domnului

Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit la 7 ianuarie

La 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, numit și Înaintemergătorul Domnului. Sărbătoarea poartă numele de „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul” și este rânduită imediat după Botezul Domnului, ca omagiu adus celui care a slujit la taina botezului în Iordan.

Potrivit tradiției consemnate în surse bisericești, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Mama sa, Elisabeta, era „descendentă a seminției lui Aaron”. Nașterea i-a fost vestită lui Zaharia de Arhanghelul Gavriil, în timp ce preotul acesta slujea la templu. Pentru îndoiala sa, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui copilului.

De asemenea, tradiția creștină amintește că nașterea lui Ioan a avut loc cu aproximativ șase luni înainte de Nașterea Mântuitorului, subliniind rolul său de pregătitor al venirii lui Mesia.

TRANSPORT Se reiau lucrările la Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse. Traficul este restricţionat

12:16

ULTIMA ORĂ AUR a depus în Parlament proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul Statelor Unite ale Americii în România

12:09

Un episod esențial, amintit în tradiția biblică, este întâlnirea dintre Elisabeta și Fecioara Maria – moment în care Ioan „saltă” în pântecele mamei sale.

Totuși, în Evanghelia după Ioan, Botezătorul mărturisește că nu Îl cunoștea „din experiență” până la semnul arătat de Dumnezeu: Duhul coborând peste Iisus. Evanghelia redă chiar criteriul acestei recunoașteri: peste Cel peste care Ioan vede Duhul pogorându-Se și rămânând, Acela este Fiul lui Dumnezeu.

Ioan Botezătorul își începe propovăduirea în contextul istoric al domniei lui Tiberiu, având o misiune clară: să pregătească poporul pentru venirea lui Mesia și să-L arate lui Israel. Mesajul său central rămâne actual prin simplitate și forță: chemarea la pocăință și la schimbarea inimii.

Sfântul Ioan și viața în pustiu

Într-o lume în care competiția și dorința de afirmare sunt adesea reguli nescrise, Ioan Botezătorul rămâne unul dintre cele mai puternice exemple de smerenie. Deși este urmat de mulțimi și recunoscut ca proroc, el se definește prin slujire și prin asumarea unui adevăr rar: rolul lui este să pregătească, nu să eclipseze.

Această atitudine explică de ce, în cinstirea sa, Biserica accentuează nu gloria personală, ci mărturia despre Hristos.

Evangheliile îl descriu pe Ioan ca trăind în pustie, purtând haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică – imagine devenită simbol al ascezei și al vieții întoarse de la confort către esențial. În interpretarea tradițională, acest mod de viață devine o predică în sine: omul se curățește prin înfrânare pentru a putea vorbi limpede despre Dumnezeu.

Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat și apoi omorât din porunca lui Irod, în urma cererii făcute la un ospăț – episod cunoscut în Biserică drept Tăierea capului Sfântului Ioan (29 august). În tradiția creștină, moartea lui rămâne legată de curajul de a mustra păcatul și abuzul, chiar cu prețul vieții.