Șoferii care nu își plătesc amenzile rămân cu permisul de conducere. Curtea de Apel București a suspendat hotărârea Guvernului

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație scapă de suspendarea permisului auto, cel puțin pentru moment. Prin noul mecanism pregătit de Guvern se cerea încetarea dreptului de a mai conduce, dar Curtea de Apel București a suspendat hotărârea.

Vorbim despre o HG care stabilea procedura prin care autoritățile locale urmau să solicite suspendarea permiselor.

Cum trebuia să funcționeze suspendarea permisului

Decizia nu anulează definitiv măsura, dar îi blochează aplicarea până la soluționarea recursului anunțat de Guvern sau până la o nouă hotărâre a instanțelor.

FLASH NEWSTrump a anunțat trei domenii în care ar fi dispus să colaboreze cu democrații, în urma înfrângerii suferite de Partidul Republican la alegerile din 3 noiembrie. Ce spune președintele SUA depre posibile demiteri sau plecări din echipa sa

12:03

AUTOAproape 100.000 de mașini în minus pe piața din România. Românii amână achizițiile de autoturisme noi și second-hand

11:56

Actul suspendat este Hotărârea Guvernului nr. 530 din 9 iulie 2026, prin care fuseseră aprobate normele metodologice pentru aplicarea prevederilor din Ordonanța de Urgență nr. 7/2026 referitoare la amenzile contravenționale neachitate. Conform procedurii adoptate de Executiv, autoritățile locale urmau să înregistreze în evidențele fiscale amenzile contravenționale rămase definitive.

În termen de cel mult 30 de zile, contribuabilul trebuia să primească o somație care să conțină:

• valoarea totală a amenzii;
• suma rămasă neachitată;
• termenul de 90 de zile acordat pentru plată;
• data de la care urma să înceapă suspendarea dreptului de a conduce;
• durata suspendării.

În cazul în care amenda nu era achitată în cele 90 de zile, permisul urma să fie suspendat proporțional cu suma datorată.

Pentru fiecare 50 de lei neachitați se aplica o zi de suspendare a dreptului de a conduce. Fracțiunile mai mici de 50 de lei nu erau luate în calcul. Astfel, o datorie de 500 de lei putea atrage suspendarea permisului pentru zece zile, iar una de 1.000 de lei, pentru 20 de zile.

Suspendarea hotărârii de guvern înseamnă că autoritățile nu mai au, deocamdată, normele procedurale necesare pentru punerea în aplicare a sistemului.

Șoferii pot fi în continuare executați silit pentru amenzile neachitate, iar obligațiile fiscale nu dispar. Este blocată doar procedura nouă prin care neplata amenzii ar fi dus și la suspendarea permisului.

PSD a atacat în instanță hotărârile Guvernului

Procesul a fost deschis după ce PSD a contestat mai multe hotărâri adoptate de Executiv.

Potrivit Guvernului, social-democrații au depus plângerile prealabile pe 27 iulie, iar pe 29 iulie au atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri contestate și au solicitat suspendarea lor. Curtea de Apel București a decis pe 3 august suspendarea a cinci dintre actele normative. Executivul a anunțat că va declara recurs.

Guvernul acuză PSD că, prin procesele deschise, a blocat măsuri privind încasarea veniturilor bugetare, sprijinirea tinerilor la prima angajare, gestionarea fondurilor europene și finanțarea unor servicii pentru crescătorii individuali de animale.

Printre actele suspendate se află și hotărârea care introducea o primă pentru tinerii care obțineau primul contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Sprijinul trebuia să fie de 1.000 de lei pe lună în primul an și de 1.250 de lei pe lună în cel de-al doilea an.

Au mai fost afectate acte privind gestionarea a aproape 600 de milioane de euro prin mecanismele financiare ale Spațiului Economic European și Norvegiei.

Guvernul încearcă să întoarcă decizia

Executivul a anunțat că va ataca hotărârile Curții de Apel București. Recursul va stabili dacă actele rămân suspendate sau dacă pot fi aplicate până la judecarea proceselor privind anularea lor.

Până la o nouă decizie, simpla neplată a unei amenzi nu poate declanșa suspendarea permisului prin mecanismul aprobat în luna iulie.

Amenzile rămân însă datorii către bugetele locale, iar autoritățile pot utiliza în continuare mijloacele obișnuite de recuperare a acestora, inclusiv poprirea conturilor sau executarea silită.