De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea seacă

Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, aprobată de Guvern în august 2024, arată că debitele medii multianuale vor avea, în general, o tendință de scădere.

Însă, în timp ce Dunărea a coborât până aproape de minimul istoric, iar debitele majorității râurilor din România sunt așteptate să scadă în următoarele decenii, un bazin hidrografic apare ca excepție în documentele statului: Someșul.

Simulările din documentele statului român indică o creștere medie a resursei de apă cu aproximativ 6% până la jumătatea secolului, iar în unele subbazine ale Someșului Mic avansul ar putea ajunge la 23%. Prognoza nu înseamnă însă că nord-vestul țării va fi ferit de secetă. Chiar la începutul lunii august 2026, debitele râurilor din bazinul Someșului se situau sub 30% din mediile lunare.

INEDITResemnarea unui om de HoReCa: „Experiența ieșitului în oraș nu prea mai are sens din punct de vedere economic și emoțional”

00:15

REACȚIEIonuț Stroe reacționează la dezvăluirea Gândul: „Un deputat PNL a chiulit de la Parlament ca să meargă la manichiură”. Explicațiile parlamentarului: „Am fost înainte de plen”

23:41

Documentul prezintă totuși și o excepție: „bazinul râului Someș, pentru care tendința este de creștere a resursei de apă”. Estimarea vizează perioada 2021–2050, comparată cu intervalul de referință 1971–2000.

Cifre mai detaliate apar într-o analiză publicată în 2024 de cercetători ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și ai Administrației Naționale de Meteorologie.

Simulările indică o creștere medie de aproximativ 6% a resursei de apă în întregul bazin al Someșului. În cazul Someșului Mic, rezultatele sunt și mai pronunțate: unele subbazine ar putea înregistra creșteri medii anuale cuprinse între 10% și 23% față de perioada de referință. Documentele nu indică o creștere similară pentru Someșul Mare. Prognoza favorabilă privește bazinul în ansamblu, iar cele mai mari diferențe pozitive au fost identificate în zona Someșului Mic.

Pentru râurile Vișeu, Iza și Tur, situate tot în nordul țării, modelele indică mai degrabă o stabilizare a resursei de apă, nu o creștere comparabilă cu cea din bazinul Someșului.

Simulările hidrologice indică o scădere medie a precipitațiilor cu 3,2%

La nivelul întregii Românii, simulările hidrologice indică o scădere medie a precipitațiilor cu 3,2%. În unele regiuni, reducerea poate depăși 10%. În bazinul Someșului, însă, același scenariu estimează o creștere medie anuală a precipitațiilor cu aproximativ 5,5%.

Bazinul Someșului se întinde într-o zonă cu un relief variat și cu suprafețe montane importante. În Munții Rodnei, Gutâi, Țibleș, Bârgău și Călimani, cantitățile actuale de precipitații ajung la 1.000–1.400 de milimetri pe an, iar în Munții Apuseni se situează între aproximativ 800 și 1.200 de milimetri.

Proiecțiile climatice indică totodată că unele dintre cele mai importante creșteri ale intensității precipitațiilor se pot produce în Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali, zone care alimentează Someșul și principalii săi afluenți.

Strategia Guvernului avertizează că debitele maxime asociate unor inundații rare ar putea crește în peste jumătate din teritoriul României în perioada 2021–2050. Documentul mai arată că intensificarea ploilor torențiale și extinderea suprafețelor acoperite cu asfalt sau construcții măresc scurgerea la suprafață și riscul de inundații urbane, arată Mediafax.