Spațiul Schengen. Gerhard Karner, ministrul austriac de interne, dorește o directivă UE care să-i respingă pe cei care sosesc fără o procedură de azil

În timpul vizitei în Bulgaria, alături de cancelarul Karl Nehammer, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a cerut legalizarea refuzului unor solicitanți de azil.

Experții citați de ziarul austriac Der Standard resping însă cu fermitate solicitarea lui Gerhard Karner, motivând că ar încălca drepturile omului!

Doleanța lui Karner este una din marile condiții puse Comisiei Europene și țărilor membre de către guvernul de la Viena, după ce a respins prin veto aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Gerhard Karner spune că este necesară o nouă directivă UE de respingere pentru a reduce numărul de cereri de azil în Austria și Uniunea Europeană.

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

REPORTAJ VIDEO În timp ce Buzoianu se ține cu dinții de scaun, prahovenii rămași fără apă îi cer demisia. Gândul a vorbit cu românii aflați la cozile umilinței de la cisternele cu apă: „Să plece acasă. Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Nu suntem Europa, ci Africa”

05:00

Vor putea fi respinși, astfel, solicitanții de azil cu șanse mici sau inexistente de protecție, fără a mai fi nevoie ca aceștia să treacă prin filtrul procedurii de azil, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de interne din Austria, în contextul vizitei lui Karner și a cancelarului Nehammer, în Bulgaria, desfășurată luni.

Planul în cinci pași al lui Karner

Astfel, directiva controversată provine dintr-un plan în cinci pași pe care Karner l-a publicat la sfârșitul anului trecut. Într-o scrisoare din noiembrie 2022, oficialul austriac a solicitat Comisiei Europene să ia măsuri, în concordanță cu cererile sale.

Duminică, Karner a cerut în mod repetat modalități mai simple de a putea respinge refugiații din UE.

Accentul este pus pe creare unei noi directive UE de respingere a solicitanților de azil fără șanse reale de a primi protecție, cum ar fi persoanele din India sau Tunisia, care au venit în UE via Serbia în 2022.

Planul pare însă sortit eșecului. Lukas Gahleitner-Gertz, din cadrul Asylum Coordination, spune că planul reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Convenția de la Geneva privind refugiații nu permite acest lucru, a spus expertul constituțional Bernd-Christian Funk, în interviul acordat Standard..

Nu este posibilă returnarea solicitanților de azil fără a traversa o procedură corespunzătoare în cazul lor.

În temeiul Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii, o directivă de repatriere este „poate posibilă din punct de vedere juridic, dar imposibil de realizat din punct de vedere practic”, spune Funk, potrivit g4media.ro.