Superstiţii în Ajunul Crăciunului. Cum poți atrage belșugul în casă, ce este interzis să faci

Crăciunul este o sărbătoare cu multe semnificaţii şi credinţe populare. De aceste zile de iarnă sunt legate mai multe superstiţii, ajunse până în timpurile noastre. 

Superstiţiile Crăciunului la sat

Pentru a atrage belșugul în casă, una dintre cele  mai importante superstiții este pregătirea „copturilor” – turtele, covrigii şi colacii, ce se vor împărţi fie că daruri pentru colindători, fie că ofrandă pentru morţi. Tot acum se ţine cont de numeroase interdicţii pentru a avut belşug şi sănătate în noul an.

Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin.  În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie.

DESTINAȚII Topul celor mai primitoare orașe din lume. Șapte dintre ele sunt în Europa

19:35

STATISTICĂ Topul impozitului pe venit din Europa în 2026. În ce țară se plătește cel mai mult și unde cel mai puțin

19:25

Dintre obiceiurile românești, cel care a ajuns aproape să se identifice cu sărbătoarea Crăciunului este colindul, formă străveche de vestire a Naşterii Mântuitorului Iisus, care deschide ciclul celor 12 zile sacre de la cumpăna dintre ani. În Ajunul Crăciunului, cete de colindători merg la casele oamenilor cântând ”Bună dimineața la Moș Ajun”.

“Darurile primite de copii – merele, covrigii, nucile ¬ sunt ofrande simbolice, cu semnificaţie creştină şi precreştină, exprimând sincretismul datinilor româneşti de la Crăciun. Covrigii şi colăceii sunt simbolul grâului, expresie a rodniciei – dintr-un bob se naşte un spic – dar este concomitent şi “trupul Domnului” din Sfânta împărtăşanie. Prin forma lor rotundă, alături de colacul de Crăciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare în credinţele precreştine legate de cultul Soarelui, aflat în criză cosmică la solstiţiul de iarnă.

Nucile întruchipează, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de răscumpărarea păcatului originar, dar şi de perfecţiunea frumuseţii care învinge timpul”, explică Doină Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.

Iată câteva dintre cele mai interesante superstiţii, potrivit csid.ro.

1. Copiii născuţi de Crăciun sunt mai speciali, norocul le va surâde toată viaţa.

2. Zăpada de Crăciun indică un Paşte înverzit.

3. De Crăciun, cei mai superstiţioşi dintre greci îşi ard pantofii vechi pentru a preîntâmpina ghinioanele în anul ce vine.

4. Dacă vrei să ai parte de sănătate anul următor, mănâncă un măr în ajunul Crăciunului.

5. În noaptea de Crăciun se deschid Porţile Raiului. Irlandezii sunt convinşi că acesta este momentul cel mai potrivit să mori, pentru că te duci direct în Rai.

6. Lumânările aprinse în seara de Crăciun ar trebui lăsate să ardă până se sting singure.

7. Cu niciun chip nu cânta colinde în altă perioadă a anului decât de Crăciun! În caz contrar, atragi spiritele rele.

8. O baie în ziua de Crăciun te va ţine curată pe tot parcursul anului ce vine.

9. Niciun Crăciun fără crenguţe de vâsc. Altfel nefericirile te vor pândi tot anul!

10. Un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor.

11. În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile: cel care loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.

12. Deşi majoritatea oamenilor împodoesc bradul de Crăciun când le permite timpul, acesta se împodobeşte de fapt în seara de Ajun, pe 24 decembrie.

13. O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează.

14. Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul.

15. O altă tradiţie este recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului.