Tema Schengen, din ciclul „o scrisoare pierdută.” Cum se complică ecuația aderării? Nehammer și Rutte, uniți în obiecţia faţă de extinderea Schengen. „Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin, altfel Schengen nu va supravieţui”

Tema extinderii Schengen nu s-a regăsit pe ordinea de zi a reuniunii informale a Consiliului JAI, desfășurată în Suedia în aceste zile. Deși premierul suedez, Ulf Kristersson, declarase în Parlamentul European că țara sa dorește să pună pe ordinea de zi tema extinderii spațiului Schengen, în realitate, pe agenda reuniunii informale s-au aflat alte teme precum precum migrația sau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Între timp, ecuația Schengen pare să se complice, deoarece Austria și Olanda clamează și mai abitir obiecția lor împotriva aderării României și a Bulgariei.

Pe fondul acestor tensiuni, cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta despre migrație, ambii recunoscând la final că sunt uniți în obiecţia lor faţă de extinderea Schengen în acest moment.

SOCIAL Ce tip de persoană ești dacă păstrezi pungile de plastic cu gândul că le vei refolosi în viitor, explicația psihologilor

08:22

JUSTIȚIE Nicușor Dan, despre numirea șefului Înaltei Curți: „Președintele nu are absolut niciun rol. Este doar spectator”

08:20

„Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a anunţat cancelarul austriac, potrivit Kronen Zeitung, citat de news.ro.

Mai mult, atât Austria, cât și Țările de Jos  vor să ceară împreună soluţii în lupta împotriva migraţiei ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lunii viitoare.

„Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin, altfel Schengen nu va supravieţui”, a avertizat premierul olandez.

La rândul său, Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria şi Grecia pentru protecţia frontierelor externe ale UE. Totodată, el a acuzat Comisia Europeană, care nu doreşte să finanţeze garduri la frontiere, că are o „abordare ideologică” a problemei.

„Trebuie să fii flexibil şi creativ. De asemenea, este necesară finanţarea echipamentelor tehnice, a personalului şi a dronelor. Este esenţial ca ţări precum Bulgaria şi România să primească sprijin. Un gard care nu este monitorizat nu este o barieră”, a punctat cancelarul austriac.

UE „dărâmă” din start gardurile cerute de Austria

Solicitarea Austriei – ridicarea unui gard solid la frontiera Bulgariei cu Turcia –  a fost respinsă de către Comisia Europeană, comisarul Ylva Johansson declarând joi că în bugetul UE nu sunt prevăzuți bani pentru „ziduri și garduri”.

„În bugetul Uniunii Europene nu sunt prevăzute fonduri pentru aşa ceva. Prin urmare, dacă dăm bani pentru ziduri şi garduri, nu mai rămân bani disponibili pentru alte lucruri”, a spus comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, joi, înaintea reuniunii informale a JAI de la Stockholm.

Tot înaintea JAI, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a reluat solicitarea Vienei ca CE să sprijine statele care au frontiere externe pentru securizarea acestora, prin alocarea de fonduri inclusiv pentru ridicarea de garduri.

„Trebuie să punem presiune împreună ca să obținem o pază mai bună a frontierelor”, a spus Gerhard Karner, înaintea reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, care a început joi în Suedia, țară care deține președinția Consiliului UE. 

 

Lucian Bode: „România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în decembrie”

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a participat joi, la Stockholm – în Suedia – la secțiunea afaceri interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne (JAI). El a precizat, prin intermediul unei postări pe Facebook, că au fost discutate teme importante, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE, dar mai ales aderarea României la spațiul Schengen.

În ceea ce privește relația cu Viena, Lucian Bode a anunțat că a discutat cu omologul său austriac Gerhard Karner.

„Sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut. Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, susține ministrul de Interne.

 

Suedia părea hotărâtă să mai dea o șansă României și Bulgariei

Suedia – țara care a preluat de la Cehia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni – părea hotărâtă să dea o nouă șansă României și Bulgariei în dosarul aderării la spațiul Schengen.

Ulf Kristersson, premierul Suediei, a declarat în Parlamentul European, că țara sa  dorește să pună pe ordinea de zi tema extinderii spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că România și Bulgaria își pot pleda încă o dată cauza și pot fructifica momentul.

După 11 ani de așteptări, România nu a primit undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși oficialii români, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.

România a avut sprijinul a 26 de state membre, doar Austria s-a opus