Timpul de reacție și opțiunile NATO pe flancul estic. „Alianța trebuie să injecteze INCERTITUDINE, dacă Rusia nu poate evalua răspunsul va acționa mai atent”

În opinia președintelui american Donald Trump, țările NATO au tot dreptul să doboare avioanele și dronele rusești care traversează spațiul lor aerian. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, a adoptat o poziție similară, spunând că membrii pot viza dronele și avioanele rusești „dacă este necesar”.

Au existat o serie de incidente în Polonia, România, statele baltice și – cel mai recent – țările nordice. Incidentele au vut loc loc aproape zilnic, la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie și – deși nu fiecare incident a fost atribuit Rusiei – evenimentele urmează un model familiar, notează Heine Brekke într-un articol publicat de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

• Dronele închid acum în mod regulat aeroporturile nordice, inclusiv Copenhaga, cel mai mare din regiune, pe 22 septembrie.
• Avioanele de luptă și dronele rusești au fost, de asemenea, active, trei avioane MiG-31 invadând spațiul aerian al Estoniei pe 19 septembrie și un atac la scară largă cu drone, efectuat de peste 20 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) militare în spațiul aerian polonez pe 9 septembrie.
• Incursiunea de 12 minute a unui MiG-31 a fost a patra încălcare a spațiului aerian estonian de către aeronavele rusești în acest an, potrivit unui comunicat al ministerului Apărării.
• În timp ce erau interceptați de avioanele de vânătoare F-35 ale Forțelor Aeriene Italiene, rușii au ignorat semnalele de la aeronavele NATO.
• Și Norvegia a declarat că aeronavele rusești au intrat în spațiul său aerian.

ACTUALITATE 5 Decembrie, calendarul zilei: Bogdan Stelea împlinește 58 de ani, Nicolae Văcăroiu face 82. Moare Regele Mihai I, la 96 de ani

07:15

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

„Rusia nu ar trebui să aibă nicio îndoială: NATO și aliații vor folosi, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele militare și nemilitare necesare pentru a se apăra și a descuraja toate amenințările din toate direcțiile. Vom continua să răspundem în modul, momentul și domeniul ales de noi””, a transmis NATO pe 23 septembrie 2025.

MIG – 31 | Foto – Profimedia Images

„Invocarea Articolul 4 nu este un răspuns suficient”

Jason Israel, bursier CEPA și fost membru al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, plasează incidentele în contextul unui model de comportament de lungă durată, prin care Rusia sondează și testează alianța.

Incidentele arată că Kremlinul nu este descurajat în prezent să intre pe teritoriul NATO, susține el.

„Invocarea Articolului 4 al NATO a permis un proces mai formal pentru acest dialog, dar acesta nu este un răspuns suficient. Un rezultat solid ar fi o declarație unificată puternică care să comunice consecințele unor astfel de atacuri, însoțită de mișcări concrete de postură militară pentru a demonstra hotărârea”, a spus Jason Israel.

Deși obiectivul lui Putin este de a fractura alianța, acesta oferă și membrilor acesteia oportunitatea de a demonstra hotărâre colectivă. Jason Israel a mai subliniat că, pentru președintele rus Vladimir Putin, incursiunile vin și cu riscul de a contribui la unificarea alianței în ceea ce provește opiniile și deciziile.

Sursa foto – CEPA

Semne de întrebare legate de timpul de reacție al NATO

„Obiectivele Kremlinului ar putea fi multiple”, potrivit generalului-maior (în rezervă) Gordon B. „Skip” Davis, bursier CEPA și fost oficial de rang înalt NATO. Acesta menționează posibilitatea ca „Rusia să efectueze sondaje pentru a testa timpul de reacție al NATO, pragurile de acțiune, coordonarea alianței, pentru a devia resurse, semnalând totodată capacitatea Rusiei de a amenința și intimida”.

În ceea ce privește doborârea avioanelor rusești, Gordon B. „Skip” Davis face diferența între aeronavele cu pilot și cele fără pilot și dacă acestea reprezintă o amenințare letală.

• „O aeronavă rusească înarmată care nu răspunde la comunicații ar putea justifica utilizarea letală a forței prin avertizare sau angajare”, susține Davis.
• Cu toate acestea, dronele sunt diferite, iar pragul pentru a le doborî este mult mai scăzut, indiferent dacă sunt sau nu înarmate.
• Gordon B. „Skip” Davis observă că Polonia și-a declarat intenția de a doborî orice dronă rusească care pătrunde în spațiul său aerian.

„Cred că toți aliații ar trebui să ia în considerare o astfel de politică, declarată public sau nu”, afirmă Gordon B. „Skip” Davis.

În plus, există o chestiune mai amplă a capabilităților NATO. În prezent, alianța are în desfășurare misiunea NATO Air Policing pe timp de pace, precum și Operațiunea Eastern Sentry (OES), ca răspuns la recentele incursiuni ale dronelor în Polonia.

„OES este un început bun, dar forțele implicate par a fi în mare parte avioane de vânătoare și, prin urmare, insuficiente. Națiunile trebuie să aibă forțe și sisteme de apărare aeriană desfășurate în avans, autorizate să utilizeze forța, în special sisteme multistratificate de contra-drone, capabile de detectare, identificare și incendii letale”, a explicat Davis.

Gordon B. „Skip” Davis | Foto – Profimedia Images

Are NATO capacitatea de a răspunde Rusiei?

Amiralul (în retragere) Andrew „Woody” Lewis, bursier CEPA și fost comandant al Flotei a Doua a SUA, adaugă o chestiune legată de echipament. 

Andrew „Woody” Lewis subliniază că o incursiune rusească în Polonia poate fi încheiată și finalizată într-un timp scurt și că recenta declarație a secretarului general al NATO este clară.

„În acel moment, este doar o chestiune de a o face – de a avea capacitatea de a răspunde”, spune el.  „Dacă alianța nu ia o decizie clară într-un fel sau altul, aceasta nu este o poziție foarte eficientă, deoarece nu îi descurajează pe ruși. Întrucât incursiunile nu intră sub incidența Articolului 5 în sine, cheia descurajării este ca NATO să ia o decizie fermă cu privire la modul de răspuns”, mai precizează Andrew „Woody” Lewis.

Andrew „Woody” Lewis | Foto – Wikipedia

„Incertitudinea este un multiplicator de forță, o pierdere a controlului”

Totuși, predictibilitatea nu este lipsită de dezavantaje, susține Jan Kallberg, bursier CEPA, membru al Institutului Cibernetic al Armatei de la West Point și fost ofițer al armatei suedeze.

NATO ar trebui să răspundă prin doborârea avioanelor sau dronelor, dar trebuie să și injecteze incertitudine.

„În primul rând, incertitudinea este un multiplicator de forță. Dacă Rusia nu poate evalua răspunsul, va acționa mai atent. Răspunsurile măsurabile mecanic sunt stimulente. În al doilea rând, incertitudinea este o pierdere a controlului, iar controlul este esențial pentru Rusia, la fel ca fosta Uniune Sovietică, pentru că dacă nu îți poți controla sfera exterioară, nu poți ajunge prea departe până când nu îți poți controla sfera interioară”, spune Kallberg.

Mai puține discuții pot fi utile pentru a evita să fii „manipulat de ruși”.

De asemenea, Jan Kallberg susține că descurajarea necesită o abordare proactivă, inclusiv o campanie perturbatoare la scară largă împotriva spațiului informațional rusesc.

„După un incident, folosiți puterea inteligenței artificiale a Occidentului pentru a îneca internetul rusesc cu comunicații care expun corupția, eșecurile strategice și numărul de morți în război”, explică acesta.

„Aeronavele fără pilot ar trebui doborâte imediat”

Pentru Emily Otto, fost ofițer de operațiuni cibernetice american, incursiunile în spațiul aerian NATO ar trebui să determine un răspuns clar. „Aeronavele fără pilot ar trebui doborâte imediat”, afirmă ea.

În ceea ce privește aeronavele cu pilot, NATO ar trebui să emită un avertisment și apoi să distrugă aeronava dacă aceasta nu își schimbă imediat cursul pentru a se întoarce în Rusia. „Dacă ajung la concluzia că declarațiile unui stat sunt lipsite de substanță sau aplicate inconsistent, descurajarea se prăbușește”, spune Emily Otto.

Descurajarea nu înseamnă doar declararea granițelor sau emiterea de amenințări, potrivit lui Otto. „Se bazează pe încrederea adversarului în hotărârea și capacitatea ta. Adversarii evaluează constant dacă aceste linii roșii sunt susținute de voința politică, resursele și alinierea instituțională necesare pentru a le impune”, mai precizează ea.

„Putin va continua să insiste până când va întâmpina o rezistență fermă”

Generalul-locotenent Lance Landrum (în retragere), membru CEPA și fost vicepreședinte al Comitetului Militar al NATO, a subliniat nevoia critică ca alianța să își susțină spusele cu acțiuni concrete.

„Altfel, declarațiile sale despre apărarea fiecărui centimetru din teritoriul NATO vor suna gol în urechile adversarilor, ceea ce nu va face decât să-i încurajeze și mai mult”, susține Lance Landrum.

„Putin va continua să insiste până când va întâmpina o rezistență fermă”, afirmă acesta.

Generalul-locotenent Lance Landrum (în retragere) | Foto – Profimedia Images

Landrum, Davis, Lewis, Otto și Israel notează – fiecare în moduri diferite – că întreaga credibilitate a NATO depinde de capacitatea sa de a impune „linii roșii” în aer.

„Fie că este vorba de reguli de angajament mai clare, de apărări aeriene mai puternice sau de măsuri neconvenționale, experții CEPA susțin că Moscova va fi descurajată doar dacă NATO demonstrează că este dispusă să acționeze”, se mai arată în analiza publicată de CEPA.

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Influentul „lup tânăr” Krasnov, procurorul general al Rusiei, scos de Putin din schemă și relocat la Curtea Supremă. „Premiu de consolare, a deranjat ELITELE”
• Anunț-șoc din Iran. A fost EXECUTAT „unul dintre cei mai importanţi spioni” ai Israelului. „Acces privilegiat la bazele de date vitale şi suverane ale Republicii Islamice”
• Jocul pe contre la înălțime și „ținta” ALASKA. Noi informații despre „întâlnirea” dintre avioanele F-16 americane și bombardierele rusești Tupolev Tu-95