Ghidul Kremlinului. Rusia vs. NATO, în noua etapă a provocărilor. „Moscova, escaladare calculată” / „Alianța a înlocuit ambiguitatea cu claritatea”

Rusia sondează spațiul aerian NATO pentru a testa unitatea și timpii de răspuns ai Alianței. Având în vedere că Trump îi îndeamnă pe europeni să doboare aeronavele și dronele care încalcă spațiul aerian NATO, descurajarea se bazează acum pe praguri clare, semnalizare consecventă și apărare aeriană eficientă din punct de vedere al costurilor.

Incursiunile în spațiul aerian al NATO ilustrează în mod evident o dinamică a războiului neconvențional al Rusiei împotriva Europei: paradoxul escaladării.

• În timp ce Kremlinul continuă să testeze hotărârea Alianței  cu drone, sabotaj și dezinformare, pentru a obține câștiguri, acesta trebuie să continue să acționeze.
• Procedând astfel, fiecare anchetă crește riscul unei erori de calcul, îngustând spațiul pentru gestionarea crizelor care ar putea transforma un incident limitat într-un război convențional pe care Kremlinul dorește să îl evite.

VIDEO EXCLUSIV 2026 – anul eliberărilor, noilor începuturi și marilor spectacole. Viața bate filmul! În exclusivitate pentru Gândul, astrologul Maria Sârbu face inventarul zodiilor favorizate de astre în noul an

05:30

RĂZBOI A supraviețuit Războiului Rece și a relatat despre 40 de conflicte, dar 2025 a fost prea mult chiar și pentru el. Mărturisirile unui veteran de la BBC

05:25

„Strategia Kremlinului include vizarea infrastructurii naționale critice atât fizic, cât și prin atacuri cibernetice, recrutarea de intermediari pentru a-și limita expunerea și utilizarea de operațiuni de influență pentru a submina securitatea europeană și a manipula opinia publică”, notează Charlie Edwards, cercetător senior pentru strategie și securitate națională, într-o analiză publicată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Vladimir Putin dorește să evite un război convențional cu NATO, potrivit lui Charlie Edwards, cercetător senior pentru strategie și securitate națională| Foto – Profimedia Images

Identificarea potențialelor vulnerabilități ale apărării aeriene a NATO

Unul dintre obiectivele războiului neconvențional al Rusiei împotriva Europei, continuă Charlie Edwards, este acela de a normaliza astfel de incidente, cu obiectivul pe termen lung de a destabiliza societățile europene.

„Dincolo de drone, provocările de rutină includ bruiajul GPS în regiunea baltică, perturbările traficului aerian și ale operațiunilor maritime.

Recentele incursiuni în spațiul aerian al NATO sugerează o escaladare calculată.

• În primul rând, pentru a identifica potențialele vulnerabilități ale apărării aeriene a NATO, a evalua timpii de răspuns și a măsura hotărârea Alianței.
• În al doilea rând, pentru a răspândi insecuritatea, a semăna dezbinare între aliați și a eroda încrederea publicului în capacitatea NATO de a-și proteja cetățenii.
• În al treilea rând, incursiunile cu drone au forțat NATO să utilizeze rachete scumpe împotriva dronelor ieftine, care, dacă ar fi repetate la scară largă, ar suprasolicita stocurile și bugetele Alianței.

Este probabil ca Moscova să fi fost încurajată de percepția privind scăderea interesului american față de Europa, ceea ce a dus la acțiuni de politică externă mai agresive, însă schimbarea retoricii președintelui Statelor Unite, Donald Trump, va forța Kremlinul să-și recalibreze abordarea.

Sugestia lui Trump ca statele NATO să doboare orice aeronavă rusească care le încalcă spațiul aerian este în contrast puternic cu comentariile sale anterioare în urma incursiunii dronelor rusești în spațiul aerian polonez, care au pus la îndoială intenția, afirmând că «ar fi putut fi o greșeală» și remarcând că «nu va apăra pe nimeni».

Kremlinul va investiga probabil dacă forțele aeriene europene vor acționa pe baza noilor îndrumări fără un sprijin explicit al SUA”, mai scrie Charlie Edwards.

Retorica lui Donald Trump s-a schimbat | Foto – Profimedia Images

„O vulnerabilitate critică”

Provocarea NATO constă în a dezvolta un răspuns durabil. Utilizarea avioanelor de luptă, a avioanelor AWACS și a avioanelor cisternă, precum și a rachetelor aer-aer (anchetatorii polonezi analizează dacă un F-16 a tras cu un AIM-120 asupra unei drone, a deviat de la curs și a provocat daune unei reședințe poloneze) pentru a contracara dronele ieftine de 10.000 de euro evidențiază o vulnerabilitate critică.

Racheta aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 | Foto – Profimedia Images

„La scară largă, lansarea a sute de drone ieftine poate epuiza rapid rezerva finită și costisitoare de interceptoare ale Alianței, lăsând unele sectoare expuse în timpul reîncărcării.

• Oficialii NATO au solicitat o creștere cu 400% a capacităților de apărare aeriană și antirachetă.
• Se pare că un stat membru european NATO a achiziționat Apollo , o armă laser de înaltă energie construită de Electro Optic Systems.
• Între timp, BAE a lansat ideea de a adăuga varianta optimizată aer-aer a rachetei Advanced Precision Kill Weapon System, ghidată cu laser, la Eurofighter Typhoon.

Dincolo de provocarea militară, seria recentă de incidente a schimbat tabloul politic.

Șase țări europene au declarat că își vor apăra spațiul aerian cu forța. Lituania, de exemplu, și-a autorizat forțele să doboare drone ilegale în timp de pace.

Intervenția lui Trump va fi binevenită de aliații NATO, chiar dacă a venit cu avertismentul că sprijinul SUA va depinde de circumstanțe . În acest scop, Rusia va continua să caute în mod activ să exploateze diviziunile pe măsură ce apar astfel de oportunități”, mai scrie Charlie Edwards în analiza sa.

Predentul din 2015

În urma numeroaselor incursiuni, statele membre NATO au înlocuit ambiguitatea cu claritatea. În urma intervenției lui Trump, această claritate are acum acoperire politică, chiar dacă nu este însoțită de un sprijin explicit din partea SUA.

„Pe măsură ce NATO și capitalele europene își ridică forțele militare, există un precedent.

În noiembrie 2015, Turcia, stat membru NATO, a doborât un bombardier tactic rusesc Su-24, după ce avionul a pătruns în spațiul aerian turc.

N. RED. – un avion de luptă multirol F-16 Fighting Falcon aparținând Forțelor Aeriene ale Turciei, a doborât un bombardier rusesc Sukhoi Su-24M în data de 24 noiembrie 2015, lângă granița siriano-turcă, după alte câteva incursiuni ruse, în octombrie 2015, în spațiul aerian turc.

Episodul ilustrează cât de repede pot declanșa o criză anchetele transfrontaliere și deciziile rapide privind regulile de angajament”, încheie Charlie Edwards analiza publicată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Anunț-șoc din Iran. A fost EXECUTAT „unul dintre cei mai importanţi spioni” ai Israelului. „Acces privilegiat la bazele de date vitale şi suverane ale Republicii Islamice”
• Mărirea și decăderea „reprezentantului lui Putin”. După 35 de ani de colaborare, Dmitri Kozak a fost trecut pe linie moartă prin „DEMISIE”
• Rusia amenință deschis cu al TREILEA război mondial și acuză Ucraina că ar pregăti „operațiuni sub steag fals”, inclusiv în România. Scenariul terifiant, explicat de un oficial de la Kremlin
• Se schimbă ecuația puterii AERIENE în Orientul Mijlociu? Teheranul a primit avioane rusești MiG-29 și așteaptă Sukhoi Su-35
• Vizita lui Erdoğan în SUA. „Turcia, factorul decisiv cu care Trump vrea să colaboreze în Siria” / „Cei doi lideri ocolesc convențiile diplomatice”