„Este remanierea sistemului judiciar rus o încercare de a controla forțele de securitate?”, se întreabă Mikhail Komin într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Întrebarea are ca punct de pornire decizia lui Vladimir Putin de a-l schimba din funcția de procuror general pe „lupul tânăr” Igor Krasnov. E drept că acesta a fost plasat la conducerea Curții Supreme a Rusiei, numai că mutarea poate însemna și înfrânarea entuziasmului lui Krasnov, omul care a pus umărul la exproprierea a trilioane de ruble pentru bugetul statului.
Se pare că Putin a decis să nu-l recompenseze pe procurorul general Krasnov și a dorit să protejeze sistemul de un tânăr lup care dădea semne alarmante de independență.
„Pe 24 septembrie, Igor Krasnov, care fusese procuror general, a fost numit oficial șef al Curții Supreme a Rusiei și înlocuit de Alexander Gutsan, un birocrat discret. Acțiunile recente ale lui Krasnov în calitate de procuror general sugerează că aceasta este o încercare a Kremlinului de a limita ambițiile forțelor de securitate, care au scăpat de sub control în timpul războiului cu Ucraina”, notează Mikhail Komin în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
„De asemenea, este un confident al președintelui Vladimir Putin, ceea ce i-a permis lui Zapesotsky să scape nepedepsit după ce s-a comportat excentric în public și a efectuat niște experimente extrem de dubioase în domeniul educației”, mai scrie Komin.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fprofimedia-1016489516.jpg)
Igor Krasnov, fost procuror general al Rusiei | Foto – Profimedia Images
După ce o instanță dispusese deja confiscarea activelor universității și Zapesotsky fusese suspendat, în ceea ce erau literalmente ultimele ore ale mandatului lui Krasnov, Parchetul General l-a acuzat pe Zapesotsky de complot pentru organizarea de proteste studențești în apărarea sa și a solicitat o revizuire accelerată a cazului.
Rectorul s-a grăbit să ajungă la Moscova în căutare de protecție, dar nu există nicio garanție că va putea opri urmărirea penală.
„O soartă similară a avut-o și Viktor Momotov, președintele Consiliului Judecătorilor din Rusia. Pe 23 septembrie, Parchetul General l-a acuzat de activități comerciale ilegale și de legături cu o bandă de crimă organizată.
Atacurile recente ale lui Krasnov asupra reprezentanților elitei conducătoare ruse sunt o altă confirmare a creșterii influenței sale în ultimii ani, datorită implicării active a Parchetului General în renaționalizarea în masă a activelor, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Conform investigațiilor independente, dar și a estimărilor Parchetului General, în ultimii trei ani și jumătate au fost confiscate câteva trilioane de ruble (zeci de miliarde de dolari americani), iar ritmul exproprierilor este în continuă creștere”, continuă Komin.
Ideea naționalizării activelor companiilor și funcționarilor ruși, declarând retroactiv unele dintre acțiunile lor ilegale, nu a venit de la Krasnov. Contribuția sa a fost extinderea vastă a terenurilor pe baza cărora se pot confisca proprietățile, explică Mikhail Komin.
„Anterior, Procuratura Generală era considerată cea mai slabă agenție dintre cele patru mari agenții de securitate (celelalte trei fiind FSB, Comitetul de Investigații și Ministerul de Interne). După ce Comitetul de Investigații s-a separat de Procuratura Generală, în 2011, procurorii au pierdut capacitatea – cu rare excepții – de a iniția în mod independent cazuri.
În practică, aceasta a însemnat că Procuratura Generală a intentat procese care contestau legalitatea tranzacțiilor ce implicau oameni de afaceri, funcționari și alți membri ai elitei ruse. Zapesotsky și Momotov au fost doar ultimii care s-au confruntat cu ceea ce au avut alte aproximativ cinci sute de organizații din 2022.
Noua armă a lui Krasnov avea două avantaje cheie.
În primul rând, atunci când a explicat de ce tranzacțiile în cauză erau ilegale, Parchetul General a combinat „infracțiunile” politice actuale ale celor ale căror active au fost confiscate – sprijin pentru Fundația Anticorupție a regretatului lider al opoziției Alexei Navalnîi, simpatia pentru Ucraina sau deținerea unui permis de ședere într-o țară occidentală neprietenoasă – cu acuzații mai tradiționale, cum ar fi delapidarea, însușirea ilegală de fonduri și încălcarea regulilor de privatizare.
Al doilea avantaj al armei lui Krasnov a fost absența de facto a unui termen de prescripție pentru astfel de procese. Această incertitudine a fost atât de alarmantă pentru marile companii rusești, încât acestea și-au folosit toate resursele politice modeste pentru a încerca să stabilească niște termene limită.
Într-o oarecare măsură, au reușit, iar Putin a însărcinat guvernul cu elaborarea modificărilor legislative corespunzătoare încă din vară”, mai scrie Mikhail Komin în analiza sa.
Pe 25 septembrie – ziua următoare demisiei lui Krasnov din funcția de procuror general – o reuniune a Consiliului Prezidențial pentru Codificarea Legislației Civile era programată pentru a adopta aceste amendamente, stabilind termenul de prescripție pentru tranzacțiile de privatizare la zece ani.
Cu toate acestea, în aceeași zi în care Parchetul General a intentat procesul împotriva lui Momotov, a ieșit la iveală că problema prescripției fusese eliminată de pe ordinea de zi a Consiliului. Ordinul anterior al președintelui nu a fost revocat, dar nu mai este clar cum va fi implementat.
„Într-un interviu de la începutul lunii septembrie, Krasnov nu a putut explica schimbarea sa iminentă de funcție și părea destul de furios. Acest lucru este de înțeles: deși, formal, funcția de șef al Curții Supreme este un rol mai important, aceasta nu vine practic cu nicio autoritate reală sau acces la resurse. Instanțele din Rusia au fost mult timp subordonate, pur și simplu parafând deciziile forțelor de securitate.
Activitatea intensă a lui Krasnov, în ultimele sale două zile ca procuror general, și aparenta sa iritare față de transferul său indică faptul că decizia nu a fost una planificată cu mult timp înainte.
Într-adevăr, când postul de șef al Curții Supreme a devenit vacant în urma decesului Irinei Podnosova în iulie, inițial s-a sugerat că va lua locul ei Alexander Bastrykin, șeful de lungă durată al Comitetului de Investigație.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fprofimedia-1004329235.jpg)
Alexander Bastrykin | Foto – Profimedia Images
Devenind o figură oarecum comică în urma comentariilor sale extravagante, se aștepta ca Bastrykin să fie retras cu grație la Curtea Supremă. Ar fi putut fi înlocuit de Krasnov, al cărui zel îi adusese cu siguranță o promovare.
Alexander Gutsan, care se întorsese din «uitarea politică» în postura de «trimis prezidențial», urma să fie numit procuror general cu sarcina de a reduce ambițiile acestei funcții la nivelurile mai modeste observate sub predecesorul lui Krasnov, Yury Chaika. Iar Krasnov a ajuns să piardă”, punctează Mikhail Komin.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fprofimedia-1003861664.jpg)
Alexander Gutsan | Foto – Profimedia Images
Transferul lui Krasnov a avut loc în același timp cu cel al lui Ivan Tkacev, un funcționar influent al FSB despre care se crede că are legături strânse cu el.
La fel ca Krasnov, Tkacev a fost numit într-o funcție care, din punct de vedere tehnic, este mai prestigioasă – șeful Departamentului de Contrainformații Militare al FSB – dintr-o poziție mai influentă, cea de șef al Direcției K, care supraveghează băncile și vămile.
„Potrivit publicației RBC, dar și a altor publicații, Krasnov și Tkacev sunt conectați prin intermediul soțiilor lor. Și, în cel puțin câteva procese recente de naționalizare, anchetatorii independenți au descoperit că materialele FSB au fost transferate către Parchetul General, ceea ce, având în vedere concurența dintre agențiile de aplicare a legii, nu este o practică tocmai obișnuită.
Se pare că președintele Putin a decis în ultimul moment să nu-l recompenseze pe Krasnov pentru trilioanele de ruble pe care le adăugase la buget.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fprofimedia-1041873331.jpg)
Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images
În schimb, a ales să-i frâneze entuziasmul lui Krasnov și să protejeze sistemul de un tânăr lup care ajunsese deasupra poziției sale și de camarazii săi din FSB.
Judecând după cazul împotriva lui Momotov, noul șef al Curții Supreme își va concentra acum energia pe epurări în cadrul corpului judiciar. Este foarte posibil ca Putin să-i fi acordat lui Krasnov un mandat larg în noul său post, ca premiu de consolare.
La urma urmei, represiunea împotriva judecătorilor este puțin probabil să-l ajute pe fostul procuror general să-și sporească influența personală și nu va face decât să consolideze regimul politic”, încheie Mikhail Komin analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
RECOMANDAREA AUTORULUI: