Toni Neacșu avertizează că va urma un haos juridic și administrativ dacă este ignorată activitatea nelegală a Guvernului

Avocatul și fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Toni Neacșu, spune că România riscă să intre într-o perioadă de „incertitudine și haos juridic și administrativ”, în condițiile în care activitatea nelegală a Executivului demis condus de Ilie Bolojan continuă să fie ignorată, deși Curtea de Apel București a suspendat mai multe hotărâri adoptate în perioada de interimat.

Curtea de Apel București a suspendat, la solicitarea PSD, 11 hotărâri de Guvern adoptate în perioada de interimat. Toni Neacșu subliniază că unul dintre argumentele reținute de instanță privește situația celor șase miniștri interimari, al căror mandat de maximum 45 de zile a expirat la 10 iunie 2026.

INEDIT Cum justifică PNL numirea celor 4 președinți interimari ai organizațiilor din Capitală. Cât a contat contat implicarea în campania electorală

18:54

CONTROVERSĂ Cine este Edmond Niculușcă, „franțuzitul” de la Mița Biciclista care a declanșat „războiul merdenelelor”. A ocupat mai multe funcții publice, deși a picat concursul de angajare

18:48

România riscă să intre într-o perioadă de „incertitudine și haos juridic și administrativ”

Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii a postat vineri, pe pagina de Facebook, un amplu mesaj în care spune că problema nu se limitează la cele 11 hotărâri de Guvern, ci ar putea afecta peste 200 de acte normative adoptate după 10 iunie 2026. „Cât de mare ar fi dezastrul prin anularea a 204 (și numărătoarea continuă) Hotărâri de Guvern pentru nelegalitate? Nici imaginația nu ne ajută”, spune avocatul.

„Am rescris postarea de față de mai multe ori, pentru că deși nu pune în circulație decât informații reale și verificabile, prin ceea ce dezvăluie e ușor de interpretat că poate pune în pericol securitatea națională sau, oricum, cel puțin stabilitatea și siguranța juridică, atâta cât mai e.
Contextul este acesta.

Curtea de apel București, la solicitarea PSD, a suspendat la începutul lunii 11 Hotărâri de Guvern, emise de acesta în perioada de interimat.
Motivele pentru care acestea au fost suspendate, așa cum rezultă din motivări, este și acela că există o aparență puternică de ilegalitate a lor prin simplul fapt că au fost emise de un Guvern demis în componența căruia se află și miniștri interimari (sunt 6) al căror mandat maxim de 45 de zile prevăzut de Constituție (art. 107 alin 4) și Codul administrativ (art. 46 alin 2) a fost depășit.

Simpla aparență a ilegalități este o condiție suficientă pentru a justifica suspendarea unui act administrativ normativ, urmând ca ulterior să se soluționeze și anularea propriu zisă a acestuia ca fiind ilegal.

Potrivit textelor amintite mai sus, un ministru poate rămâne interimar pentru o durată de maxim 45 de zile, fără să se prevadă ce se întâmplă după aceea pentru a asigura continuitatea conducerii ministerului.

Interimatul de 45 de zile al celor 6 miniștrii care au luat locul miniștrilor PSD demisionat a expirat pe data de 10 iunie 2026.

Or, cum zice curtea de apel, «Întrucât Hotărârea atacată a fost adoptată la 02 iulie 2026, ulterior ambelor repere temporale [adică 10 iunie în special], criticile de legalitate invocate de reclamant sunt de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii HG nr. 511/2026.»”, precizează avocatul.

Avocatul Toni Neacșu

Acuzații la adresa autorităților: „Nu au făcut nimic”

Avocatul reproșează președintelui, premierul, președinților celor două camere ale parlamentului sau președintelui CSM că nu au sesizat Curtea Constituțională pentru clarificarea situației juridice create după expirarea perioadei de interimat a guvernului. Potrivit avocatului, „Consiliul legislativ a avertizat că există o mare incertitudine de neconstituționalitate și legalitate, determinată doar de existența acelor interimari”.

„PSD anunțase că va face asta apoi s-a răzgândit, ba chiar au amenințat cu plângeri penale pentru exercitarea nelegală a atribuțiilor de ministru, nemateralizate nici ele. Președintele, premierul, președinții celor două camere ale parlamentului sau președintele CSM, singurii care puteau sesiza CCR nu au făcut nimic.

Guvernul și-a văzut de treabă, în materializarea obiectivului politic al lui Ilie Bolojan de a demonstra că un Guvern fără PSD, chiar și demis fiind, este mai eficient, alimentând astfel mitul excepționalului gospodar. Mai mult, pentru a nu fi nevoit să accepte că prelungirea existenței Guvernului demis blochează complet țara, ceea ce schimba cu totul echilibrul în discuțiile privind formarea noului Guvern, a încălcat cu bună știință limitele de competență pe care le are, comportându-se exact ca un Guvern cu puteri depline.

Ilie Bolojan și-a putut prelungi provizoratul peste 3 luni și a putut bloca orice propunere de nou Guvern doar pentru că a încălcat grosolan legea care-i limita atribuțiile. Dacă ai un guvern care funcționează aproape normal, chiar așa demis cum e el, nu ai de ce să te grăbești să pui altul în loc.

Nu putea face asta însă fără complicitatea partidelor și în primul rând a PSD și a lui Sorin Grindeanu care, pentru a nu-și submina relația cu Nicușor Dan, nu a atacat activitatea ilegală a Guvernului decât când presiunea publică, plecată inclusiv de pe pagina asta, a fost prea mare. A reușit ușor suspendarea a 11 HG-uri nelegale, dar s-a oprit aici, fără să meargă mai departe pentru a bloca celelalte hotărâri de Guvern la fel de nelegale (ieri și alaltăieri au fost adoptate 4, identice cu cele suspendate deja) și mai ales fără să meargă la Curtea Constituțională, singura care-l putea disciplina pe Ilie Bolojan.

Ignorarea activității nelegale a Guvernului aruncă însă țara pe viitor într-un risc enorm de incertitudine și haos juridic și administrativ.
Hotărârile de Guvern pot fi atacate oricând în justiție, acum sau peste 2 ani de pildă, oricând încă sunt în vigoare, de absolut orice persoană care justifică un interes, de exemplu e nedreptățită de prevederile lor. Nelegalitatea determinată de încălcarea competențelor Guvernului sau de altă condiție de formă (de exemplu că orice HG trebuie contrasemnată de un ministru care are un mandat valabil, iar nu de un interimar cu mandatul depășit) nu expiră niciodată, acum sau peste 2 ani dacă acea hotărâre ajunge în instanță va putea fi anulată, cu consecințe dezastruoase.

Revenind, Curtea de apel București a confirmat, în 11 rânduri, că simpla emitere a unei Hotărâri de Guvern după data de 10 iunie 2026, de un Guvern în componența căruia se află și miniștri interimari, constituie o prezumție de nelegalitate suficientă pentru a se dispune suspendarea efectelor acesteia.

Din 10 iunie 2026 până acum au fost publicate în Monitorul Oficial 206 Hotărâri de Guvern, emise în aceste condiții. Pentru absolut toate aceste hotărâri, inclusiv pentru cele pe care un Guvern demis ar fi putut să le emită fără discuție, Consiliul legislativ a avertizat că există o mare incertitudine de neconstituționalitate și legalitate, determinată doar de existența acelor interimari. Aceast dubiu a fost însă deja întărit de 11 hotărâri judecătorești, încă nedefinitive, e adevărat, dar executorii.

Deci toate aceste hotărâri de Guvern sunt sub semnul întrebării, iar decizia PSD de a nu-l mai deranja pe Ilie Bolojan astfel încât, probabil, negocierile pentru noul Guvern să meargă mai bine, nu vor mai fi pavază prea multă vreme.

Cât de mare ar fi dezastrul prin anularea a 204 (și numărătoarea continuă) Hotărâri de Guvern pentru nelegalitate? Nici imaginația nu ne ajută”, a adăugat avocatul.