Tot ce trebuie să știi despre noua tulpină COVID. Mai oferă vaccinurile actuale protecție pentru varianta Omicron? Răspunsurile unui specialist

Tot ce trebuie să știi despre noua tulpină COVID. Mai oferă vaccinurile actuale protecție pentru varianta Omicron? Răspunsurile unui specialist
Sursă foto: Profimedia.ro
Publicat: 30/11/2021, 14:21
Actualizat: 30/11/2021, 15:49

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a acumulat un număr mare de mutaţii comparativ cu tulpina parentală. Specialiştii de la RoVaccinare au răspuns la întrebările momentului, despre cum a apărut tulpina, dacă este mai agresivă şi mai transmisibilă şi dacă vaccinurile actuale funcţionează.

De ce a fost clasificată Omicron ca variantă de îngrijorare (VOC)?

Unele dintre mutaţiile noii variante sunt comune cu unele de la variante anterioare şi pot conduce la infecţiozitate şi transmisibilitate crescute, evitarea unor mecanisme de răspuns antiviral şi chiar rezistenţă parţială la anticorpii dobândiţi în urma infecţiei, a vaccinării sau rezistenţă la unele terapii cu anticorpi monoclonali.

Alte mutaţii sunt nou întâlnite la această variantă sau au fost observate doar în laborator, aşa că efectul lor nu este bine cunoscut, dar sunt observate în proteine / regiuni ale unor proteine importante în biologia virusului. Cum funcţionează toate aceste modificări împreună este dificil de spus în momentul de faţă. Date suplimentare vor fi disponibile în următoarele saptamâni”, au transmis specialiștii.

De ce acumulează virusul mutaţii?

Experţii spun că „pe parcursul infecţiei, virusul trebuie să facă miliarde şi miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar şi erori iar unele „litere” sunt „copiate” greşit.

SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcţiona perfect iar unele mutaţii mai scapă. Majoritatea mutaţiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului şi nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutaţii permite urmărirea circulaţiei virusului în populaţie).

Dar dacă aceste mutaţii apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj – de exemplu, transmisibilitate mai mare, capacitatea de a „ocoli” o parte din mecanismele de protecţie ale organismului – atunci ele sunt selectate şi propagă mai departe. Sunt principii evolutive clasice, supravieţuirea celui mai adaptat la condiţiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză ameţitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecţie care îi oferă virusului multiple şanse de a se adapta.

Cum a apărut varianta Omicron?

Aceasta este cea mai importantă întrebare a momentului, mulţi oamenii dorind să ştie cum a apărut noua variantă. Specialiştii spun că „în general, mutaţiile se acumulează una câte una şi pot fi urmărite pe multiple generaţii virale până la apariţia unei variante dominante.”

Oamenii de ştiinţă care lucrează în epidemiologie moleculară alcătuiesc arbori filogenetici prin care urmăresc gradul de „înrudire” dintre virusurile din diferite probe secvenţiate (similari arborilor genealogici prin care oamenii îşi trasează legăturile de familie). La Omicron şi la unele variante virale anterioare lipsesc mai multe generaţii de legătură. Teoriile principale în momentul de faţă:

  •  tulpini virale din aceste generaţii de legătură ar fi putut circula pentru mai mult timp în zone cu capacitate insuficientă de secvenţiere pentru a le detecta, acumulând mutaţii;
  • virusul a evoluat într-o gazdă care nu a putut elimina infecţia pentru o perioadă foarte mare (luni), suficient pentru a acumula toate mutaţiile observate înainte de a se transmite mai departe.
Foto: Facebook RO Vaccinare

Este varianta Omicron mai agresivă?

Specialiștii spun că este dificil de spus în momentul de față dacă varianta Omicron produce forme mai ușoare sau mai severe de COVID-19 din cauza numărului mic de cazuri înregistrate și a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită.

De la infecție la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână, iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluție severă a COVID-19.

Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat, dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluție severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecția cu varianta Omicron ar evolua diferit.

Este varianta Omicrom mult mai transmisibilă?

Experții susțin că este prea devreme să se poată pronunța în absența altor date.

”Varianta Omicron a devenit într-adevăr dominantă într-un timp foarte scurt de la documentarea primelor secvențe, dar a făcut asta pe fondul unui număr foarte mic de infecții cu alte variante în perioada în care a fost descoperită.Va trebui să vedem cum va evolua numărul de cazuri de infecție cu Omicron în zone cu incidență crescută a altor variante virale (ex. Delta)”, potrivit specialiștilor.

Mai oferă vaccinurile actuale protecție împotriva variantei Omicron?

Și aici mai sunt necesare date, susțin specialiștii.

Chiar dacă, una câte una, o parte dintre mutațiile acumulate pot eroda într-o oarecare măsură protecția conferită de răspunsul imun dobândit prin boală sau vaccinare, ar fi necesar un număr mare de mutații pentru a ocoli în totalitate mecanismele de protecție.

Răspunsul imun este policlonal. Simplificat doar pentru răspunsul în anticorpi, asta înseamnă că în urma infecției sau vaccinării sistemul nostru imunitar nu dezvoltă un singur tip de anticorp. În schimb, o multitudine de celule „învață” să producă anticorpi diferiți care se leagă de fragmente diferite ale proteinelor virusului. Unele dintre aceste fragmente pot fi modificate prin mutații și unii anticorpi devin ineficienți, dar pentru a evita în totalitate recunoașterea, virusul ar trebui să se modifice foarte mult, iar acest lucru i-ar putea aduce unele dezavantaje.

Unele variante virale s-au dovedit mai eficiente în a ocoli parțial răspunsul imun protector, dar nu au devenit dominante global pentru că nu au avut și un avantaj de transmisibilitate în comparație cu alte variante circulante în aceeași perioadă de timp.

În plus, răspunsul imun nu se limitează doar la anticorpi, iar virusul ar trebui să acumuleze mutații în mai multe regiuni pentru a evita în totalitate mecanismele protectoare.

Asta nu înseamnă că apariția unei variante care să nu mai fie recunoscută deloc de către răspunsul imun dobândit în urma vaccinării sau a infecției este imposibilă ci doar că o astfel de combinație optimă de mutații ar fi mai puțin probabilă pe termen scurt.

Mai are rost să ne vaccinăm?

Vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum, în special împotriva evoluției severe a COVID-19, a spitalizării și a deceselor. Este puțin probabil ca situația să fie total diferită în cazul variantei Omicron și să revenim la perioada pandemiei în care vaccinurile nu erau disponibile.

De asemenea, în momentul de față, în Europa și în majoritatea lumii, varianta dominantă este Delta, față de care știm deja că vaccinurile actuale protejează.

Dacă Omicron sau altă variantă ce ar putea fi dominantă pe viitor se vor dovedi capabile să ocolească suficient de mult răspunsul imun dobândit prin vaccinare, vaccinurile actuale pot fi modificate rapid. Nu trebuie să vedem acest lucru ca fiind excepțional. În fond, vaccinurile antigripale sunt adaptate pentru fiecare sezon la tulpinile virale dominante.

Materialul a fost realizat de Cătălin Țucureanu, cercetător științific în imunologie și vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, și a fost publicat marți de către Comitetul de coordonare a vaccinării.