Tradiţii şi obiceiuri legate de DUMINICA TOMII, ziua care încheie Săptămâna Luminată. E prima duminică de după Paşte și poartă numele Apostolului Toma

Prima duminică de după Paşte marchează Duminica Tomii și este ziua care încheie Săptămâna Luminată. Aceasta poartă numele Apostolului Toma, cel „necredincios” și este o zi cu o semnificație aparte pentru creștinii ortodocși, de ea fiind legate mai multe tradiții și superstiții populare.

În Banat, copiii împletesc coşuri de nuiele, în care sunt aşezate ouă roşii, vopsite în ajunul sărbătorii. Tot în această zi, în timpul slujbei bisericeşti, preotul sfințește colacii și ouăle aduse de credincioși la biserică.

Oamenii le trimit apoi pe o apă curgătoare, pentru a fi purtate de aceasta către sufletele morţilor. Credincioșii cred că, astfel, ofrandele aduse îi vor elibera pe cei plecați dintre noi de o parte din păcate, pentru a umbla prin locurile în care doresc.

EXCLUSIV Dosarul „bunicuța ucraineană” și fabrica de cetățeni români. Cât l-a costat pe un tunisian să își „revendice” bunicii din România interbelică. Imagini de la flagrant

06:00

EXCLUSIV De ce huruie unele tramvaie Imperio la frânare și scot un zgomot de zici că se rup. „Poate fi o problemă de la calea de rulare” / Vagoanele Astra încă sunt în garanție

06:00

În această zi, Mântuitorul S-a arătat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oară dupa Înviere, iar pentru că Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturisește fără nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu.

Sfântul Apostol Toma este cinstit an de an, pe 6 octombrie, însă Biserica îi dedică și prima duminică de după Paști, fiind singura duminică din anul bisericesc închinată unui Sfânt Apostol al Mântuitorului, potrivit crestinortodox.ro.

De asemenea, în calendarul popular, prima duminică de după Paşte este dedicată pomenirii sufletelor morţilor. Duminica Tomii este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor.

După slujba de la biserică, oamenii iau parte la o altă pomenire, în cimitire, cea de comemorare a celor plecați în „lumea blajinilor”, de unde vine și ziua de Paștele Blajinilor.

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână şi o zi după Învierea Domnului.

Tradiţia despre Paştele Blajinilor

Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale, cum ar fi cozonaci şi pască.

Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici” şi „acolo” Paştele Blajinilor. Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini”, despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo”, o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor.

Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt, de fapt, sufletele celor morţi, deci ale celor care nu mai sunt printre noi.

FOTO – Caracter ilustrativ: Alexandra Pandrea