S-a pus lacăt peste două mari combinate strategice pentru Romania – Sidex și Hunedoara. Viitorul a mii de oameni este incert. Un cercetător român în metalurgie trage un semnal de alarmă: „Industria țării este pe BUTUCI”

Industria românească este aproape de un colaps în 2025, după mai mulți ani în care s-au închis zeci de fabrici, dintre care unele strategice pentru economia și securitatea României. 

Contactat în exclusivitate de Gândul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice a tras un semnal de alarmă cu privire la situația în care se află astăzi industria României. Practic, explică el, în ultimele luni s-au închis două mari combinate siderurgice: Sidex și Hunedoara. Deși Sidex Galați încă nu s-a închis oficial, fabrica nu mai produce în acest moment. 

Producția de oțel a României a scăzut de la 13 mil. tone pe an înainte de 1990, la circa 2 mil. tone de oțel pe an în 2024.

După 1990: prăbușirea sistemului

După Revoluție, sistemul planificat s-a prăbușit și fiecare companie a rămas pe cont propriu.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Dupa ce s-a implicat activ în alegerile prezidențiale, Andreea Raicu cheamă acum lumea la vot pentru Primăria Generală: „Prezența la vot este mică!”

13:40

SOCIAL Sute de deținuți din penitenciarele din București au votat

13:39

„În 1990, edificiul economiei de piață s-a prăbușit, în așa fel încât companiile au devenit independente, rupte de ministere. Ele au rămas cu capitalul social pe care îl aveau, lipsite de finanțare, nu puteau lua credite bancare și nu mai aveau comenzi de stat. În 1990 sau 1991 s-au spart cooperativele, CAP-urile și gospodăriile de stat. Țăranii au primit pământul înapoi, dar nu aveau bani pentru tractoare.”

Privatizarea și monitorizarea europeană

Situația s-a stabilizat parțial după privatizări, dar au apărut alte probleme.

„Cel mai important factor, motivul pentru dezastrul de astăzi, a fost monitorizarea Comisiei Europene. La negocierile pentru aderare, s-a stabilit că siderurgia românească primise ajutor de stat de circa 1,3 miliarde de dolari. Conform regulilor Uniunii Europene, acest ajutor se acordă o singură dată și trebuia să ducă la viabilizare.”

În anul 2008, companiile din România au demonstrat că pot fi viabile, însă costurile energiei au devenit o nouă povară.

„În România este prețul cel mai mare la energia electrică și la gazul natural. Aceste costuri au afectat extraordinar competitivitatea companiilor mari consumatoare de energie din România.”

Concurența externă: presiune pe piața românească

Producătorii români s-au trezit într-o competiție inegală cu țări unde regulile de mediu nu sunt la fel de stricte.

„În China, Turcia, India, Rusia, Ucraina și altele nu se aplică politica de mediu ca în Uniunea Europeană. Prețurile energiei sunt scăzute, companiile primesc ajutor de stat și exportă în piața Uniunii Europene la prețuri foarte mici. Producătorii din Europa plătesc prețuri ridicate și vând în pierdere.”

Rezultatul: închideri de capacități de producție și declinul industriei mari

„Acum două săptămâni s-a închis activitatea la Hunedoara, s-a închis activitatea la Galați și în 2022 s-a închis Alro Tulcea și toată industria de îngrășăminte.”

Impactul importurilor ucrainene

Un alt factor major îl reprezintă produsele venite din Ucraina, care intră pe piața europeană fără taxe.

„Ucraina a primit statutul de țară din Uniunea Europeană și exportă fără contingente, fără taxe vamale, inundând piața Uniunii Europene cu produse ieftine. Sunt ieftine pentru că au energie ieftină, resurse proprii de minereu și cărbune și, probabil, forță de muncă mai ieftină.”

În timp ce alte state europene își sprijină industria, România nu face același lucru

„Germania a dat miliarde pentru a ajuta companiile să obțină energie mai ieftină și să facă investiții. Guvernul României nu a dat aceste facilități. Mai mult, anul acesta compensațiile pentru emisiile indirecte au scăzut de la 70–80% la doar 10–15%.”

Privind în perspectivă, lipsa sprijinului guvernamental, costurile uriașe ale energiei și importurile ieftine pun pe butuci industria României.

Surse foto: Profimedia

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Diana Șoșoacă, chemată la Parchet ca SUSPECT într-un dosar cu 11 acuzații. Procurorii spun că poate fi adusă cu mandat
• Culmea iresponsabilității! Jurnalistul Lucian Mîndruță cere sfaturi de slăbit pe Facebook. Comentariile sunt pline de tratamente și medicamente interzise în România. Soția lui Mîndruță e medic
• Scandal în Coaliție. PSD vrea să răstoarne măsurile din EDUCAȚIE ale „Legii Bolojan”. Bursele ar putea reveni și profesorii să fie plătiți ca înainte