Un nou studiu ADN dezvăluie ce boală misterioasă a distrus armata lui Napoleon. Invazia eșuată a Rusiei, din 1812, un dezastru militar de proporții

Noi date științifice vin să lămurească lucrurile cu privire la una dintre cele mai dezastruoase campanii militare din istorie, invazia eșuată a Rusiei, din 1812. În fruntea unei armate uriașe, Napoleon a crezut că va răpune dușmanul din Est, dar a fost înfrânt de …iarnă și boli.

LiveScience scrie într-un articol că ADN-ul extras din dinții soldaților lui Napoleon dezvăluie, acum, bolile care au decimat armata în retragerea din Rusia.

Noi agenți patogeni, o altă perspectivă

Rezultatele ADN oferă o nouă perspectivă asupra uneia dintre cele mai dezastruoase campanii militare din istoria omenirii.

Invazia lui Napoleon a început cu aproximativ 600.000 de soldați, dar mai puțin de 50.000 au supraviețuit. Militarii s-au confruntat cu foamete, epuizare și temperaturi sub zero grade, în timp ce se retrăgeau pe o distanță de aproape 1.300 de kilometri, întorcându-se de la Moscova.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Oamenii de știință care au analizat rămășițele dintr-o groapă comună din Vilnius, Lituania, au identificat două boli neașteptate care au decimat armata franceză în timpul retragerii sale disperate.

Descoperirea contrazice convingerile vechi conform cărora tifosul și febra de tranșee ar fi răpus trupele lui Napoleon.

Cercetătorii au examinat dinții a 13 soldați din Grande Armée și au descoperit urme de ADN ale bacteriilor Salmonella enterica și Borrelia recurrentis. Acești agenți patogeni provoacă febra paratifoidă și  febra recurentă; ambele se răspândesc prin alimente, apă sau păduchi contaminați.

Rezultatele au fost publicate în revista Current Biology și oferă primele dovezi genetice directe că febra paratifoidă a contribuit la moartea soldaților.

Echipa nu a găsit urme de Rickettsia prowazekii, bacteria responsabilă de tifos, ceea ce sugerează că alte infecții au jucat un rol mult mai important decât se credea până acum.

Moarte prin epuizare, frig și infecții

După ce au analizat noile dovezi, oamenii de știință cred acum că mulți soldați francezi au fost slăbiți și de infecțiile suprapuse – febra paratifoidă și febra recurentă transmisă de păduchi, care s-au răspândit rapid în condițiile insalubre ale armatei lui Napoleon.

Combinația de boală, foame și expunere la frig a creat un mediu letal din care puțini soldați au scăpat cu viață.

Astfel, noul studiu arată că prăbușirea Marii Armate franceze nu s-a datorat doar greșelilor militare sau vremii aspre din Rusia, ci și puterii ascunse a bolilor infecțioase.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Campania lui Napoleon Bonaparte în RUSIA din 1812: Bătălia de la Borodino și ocuparea Moscovei

Franța ia măsuri disperate după JAFUL de la Luvru: Bijuteriile prețioase le-a mutat sub escortă în Banca Națională a țării