VIDEO | Cine stabilește când sunt lansate bombe nucleare, în Rusia. Vladimir Putin nu poate apăsa personal „butonul roșu”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, la scurt timp după invadarea Ucrainei, că forțele nucleare ale națiunii sale ar trebui puse în alertă maximă, stârnind temeri că războiul ar putea escalada. Totuși, el nu poate decide de unul singur apăsarea „butonului roșu”.

Iată cum ar funcționa lanțul de comandă al Rusiei în cazul lansării unei arme nucleare, conform unei analize Reuters.

Cine decide lansarea unei bombe nucleare?

Un document din 2020 numit „Principii de bază ale politicii de stat a Federației Ruse privind descurajarea nucleară” spune că președintele rus este cel care ia decizia de a folosi arme nucleare.

O servietă mică, cunoscută sub numele de „Cheget”, este ținută aproape de președinte în orice moment, legându-l de rețeaua de comandă și control a forțelor nucleare strategice ale Rusiei. „Cheget” nu conține un buton de lansare nucleară, ci mai degrabă transmite ordine de lansare către comandamentul militar central – Statul Major.

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

Ce se întâmplă dacă Vladimir Putin cere lansarea de atacuri nucleare?

Statul Major rus are acces la codurile de lansare și are două metode de lansare a focoaselor nucleare. Poate trimite coduri de autorizare comandanților individuali de arme, care ar executa apoi procedurile de lansare.

Există și un sistem de rezervă, cunoscut sub numele de „Perimetr”, care permite Statului Major să inițieze direct lansarea rachetelor terestre, ocolind toate posturile de comandă imediate.

Comanda de punere în alertă făcută de Putin crește riscul unui război nuclear?

Vladimir Putin a spus, în primele zile după invadarea Ucrainei, că forțele nucleare ale națiunii ar trebui puse în alertă maximă. A doua zi, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că forțele sale de rachete nucleare au fost puse în sarcina de luptă „îmbunătățită”.

Sintagma „datorie de luptă sporită sau specială” nu apare în doctrina nucleară a Rusiei, lăsând experții militari fără răspuns asupra a ceea ce ar putea însemna.

Pavel Podvig, cercetător senior la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare din Geneva, a scris pe Twitter că ordinul ar fi putut activa sistemul de comandă și control nuclear al Rusiei, deschizând în esență canale de comunicare pentru orice eventual ordin de lansare.

Pe de altă parte, el a spus că ar putea însemna doar că rușii au adăugat personal la instalațiile lor nucleare.

Au rușii reguli clare privind lansarea de bombe nucleare?

Documentul „Doctrina 2020” prezintă patru scenarii care ar putea justifica folosirea armelor nucleare rusești:

• utilizarea armelor nucleare sau a armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei sau a aliaților săi;
• date care arată lansarea de rachete balistice îndreptate către Rusia sau aliații săi;
• un atac asupra siturilor guvernamentale sau militare critice care ar submina acțiunile de răspuns ale forțelor nucleare ale țării;
• folosirea armelor convenționale împotriva Rusiei și însăși existența statului este în pericol.

Citește și „Sunt patru scenarii în care Rusia va folosi armele nucleare”. Explicațiile lui Dmitri Medvedev

Ce capacități nucleare are Rusia?

Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că Rusia are 5.977 de focoase nucleare, mai multe decât orice altă țară din lume. Dintre acestea, 1.588 sunt implementate și gata de utilizare.

Rachetele ruse pot fi trase de pe uscat, din submarine și din avioane. Putin a supravegheat un test coordonat al forțelor nucleare ale Rusiei pe 19 februarie, cu puțin timp înainte de a ordona trupelor să intre în Ucraina.

A folosit vreodată Rusia o armă nucleară, în război?

Răspunsul este: „Nu”. Până în prezent, singura utilizare a armelor nucleare în timpul unui război au fost bombele atomice aruncate asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki de Statele Unite în 1945, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.