VIDEO | Putin nu mai are încredere în apropiați: Armata rusă și FSB, în dizgrația liderului de la Kremlin (DOCUMENTAR)

Tensiunile sunt tot mai mari la Kremlin. Președintele Vladimir Putin își pierde încrederea în apropiați, în urma înfrângerilor, pierderilor de tehnică militară și de soldați în invazia din Ucraina.

Numărul morților crește de la o zi la alta, iar ușor, ușor, populația Rusiei începe să afle despre ceea ce se întâmplă, de fapt, pe front, în ciuda încercărilor de a ascunde adevărul.

Mai mult, Putin se teme să nu fie otrăvit, iar presa ocidentală susține că FSB, succesorul KGB, i-ar fi găsit deja un înlocuitor. Nici generalii nu sunt încântați de prestația lui Putin, așa că și ei ar fi de acord cu înlocuirea țarului de la Kremlin.

Analiștii afirmă că unul dintre motivele pentru care ofensiva rusească s-a împotmolit rapid a fost din cauza problemelor logistice. Moscova se baza pe o victorie rapidă, conform rapoartelor, lucru care s-a întâmplat și în 2014 când a anexat Crimeea.

Astfel, rațiile distribuite tupelor au fost doar pentru câteva zile de conflict. În acest context, furia lui Vladimir Putin se revarsă asupra armatei și a generalilor FSB, care ar fi furnizat analizele din care a reieșit că armata ucraineană este slabă, nedeterminată, cu grupări neonaziste, care s-ar preda cu ușurință dacă va fi atacată. Realitatea a fost, însă, cu mult diferită.

FSB sau Serviciul de Securitate Intern, este succesorul KGB-ului, iar principalele responsabilități ale acestei grupări sunt interne și includ contra-inteligență, securitate internă și de frontieră, contra-terorism și supraveghere, precum și investigarea altor tipuri de infracțiuni grave și încălcări ale legii federale.

În ultimii ani, domeniul FSB a fost extins și este responsabil și de monitorizarea țărilor din fosta Uniune Sovietică. Serviciul de Securitate Intern al Rusiei are sediul în central în Moscova, în Piața Lubyanka, chiar în clădirea principală a fostei KGB.

Conform Legii federale întocmite în anul 1995, „Despre Serviciul Federal de Securitate”, direcția Serviciului de Securitate Intern al Rusiei este executată de președintele Rusiei, care numește directorul FSB.

Vladimir Putin a condus FSB pentru o scurtă perioadă, din iulie 1998 până în august 1999, când președintele Boris Elțîn l-a numit premier.

Putin a fost reticent atunci când a preluat conducerea, însă odată numit, acesta a efectuat o reorganizare profundă a FSB care a inclus și destituirea majorității membrilor personalului de conducere. În 1999, Vladimir Putin l-a numit pe Nikolai Patrushev ca șef al FSB.

Agenția de Securitate este acum condusă de Aleksandr Bortnikov și este considerat succesorul lui Putin. El a fost numit la conducerea FSB în 2018, de către președintele de la acea vreme Dmitri Medvedev, în pauza pe care a avut-o Vladimir Putin între mandate.

Aleksandr Bortnikov a fost considerat unul dintre apropiații lui Putin, numele său fiind legat de unele asasinate politice. Recent, acesta a căzut în dizgrația lui Putin, după erorile de calcul din operațiunea militară specială din Ucraina, deși acesta a fost responsabil doar pentru analizarea stării de spirit a populației Ucrainei și a forțelor armatei ucrainene.

Nemulțumirile lui Putin încep să fie tot mai vizibile. Un jurnalist rus de investigații, specializat în anchete despre serviciile secrete și de spionaj ale Federației Ruse susține că Vladimir Putin s-a dezlănțuit asupra Serviciului 5 SoiMS, departamentul de informații externe al FSB care supraveghează operațiunile în afara Rusiei, în special în state ex-sovietice precum Ucraina. Astfel că, Serghei Beseda, șeful Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, și adjunctul său, Anatoli Boluh, au fost plasați sub arest la domiciliu.

Nu este prima oară când Vladimir Putin dă afară generali care nu-i mai sunt pe plac. Și în anul 2019, a demis nu mai puțin de 11 generali de armată și interne din cauza corupției. În anul 2018, Vladimir Putin a concediat 15 generali, printre aceștia se afla și Vladen Aksenov, ministrul adjunct al Ministerului Rusiei pentru Situații de Urgență și Serghei Koryuchin, șeful Serviciilor Federale ale Penitenciarelor din regiunea Omsk din Rusia. Însă, acum situația este mult mai complicată, pentru că lucrurile nu merg conform așteptărilor președintelui rus.

Disidentul rus Vladimir Oseckin, care locuiește în Franța a postat pe site-ul său o serie de scrisori de la un presupus denunțător din interiorul FSB. Acesta ar fi numit „Vântul Schimbării” și susține că, în interiorul FSB, oamenii se tem din cauza eșecului de a avertiza cu privire la rezistența armatei ucrainene în contextul invaziei rusești.

Direcția Principală de Informații a Ucrainei susține că există o opoziție tot mai mare față de Vladimir Putin în rândul cercurilor politice și de afaceri din Rusia, care doresc îndepărtarea sa de la putere prin orice mijloace și doresc restabilirea legăturilor diplomatice și economice cu Occidentul.

Totodată, șefii serviciilor americane de informații au considerat că sunt foarte puține șanse ca președintele rus Vladimir Putin să fie descurajat de acest eșec, iar acesta și-ar putea intensifica asaltul asupra Ucrainei, în pofida gafelor militare din timpul desfășurării invaziei, dar și a dificultăților economice la care Rusia a fost supusă din cauza sancțiunilor internaționale.

Astfel, Putin se confruntă cu o opoziție politică, chiar în interiorul sistemului. Consiliul Deputaților din districtul municipal Gagarinski din Moscova a condamnat operațiunile militare de pe teritoriul Ucrainei și i-a trimis președintelui o scrisoare prin care avertizează că această situație va duce la sărăcirea întregii țări.

Iar protestele care au avut loc în Rusia încă din primele zile ale invaziei au avut parte de reacții prezivibile din partea regimului lui Putin: majoritatea protestatarilor au fost arestați.

În acest sens, directorul CIA, William Burns, care a fost ambasadorul SUA în Rusia în perioada 2005-2008, a susținut că invazia lui Vladimir Putin fost cu mult sub așteptările liderului de la Kremlin, însă acest lucru se întâmplă pentru că acesta și-a bazat războiul pe patru presupuneri care nu au stat conform planului.

Dacă informațiile oferite de FSB arătau că armata Ucrainei este slabă și nepregătită, curajul și rezistența soldaților ucraineni au arătat contrariul analizelor.

Totodată, Burns susține că Putin a crezut că statele europene vor fi distrase și nu vor oferi un răspuns puternic împotriva invaziei în Ucraina. În același timp, acesta ar fi crezut că economia Rusiei este pregătită să reziste sancțiunilor și dispune de rezerve valutare solide.

În ceea ce privește armata sa, liderul de la Kremlin s-ar fi bazat că este una modernizată, care este pregătită să lupte eficient.

În aceeași temă, mai mulți oponenți de-ai lui Vladimir Putin au fost otrăviți de-a lungul anilor, aceasta fiind o metodă preferată de serviciile rusești. Boris Voldarsky, fost ofițer din cadrul Serviciilor secrete militare sovietice a scris o carte despre cum KGB folosea otrava pentru asasinarea țintelor.

Astfel, moartea victimelor părea naturală sau producea niște simptome specifice altor maladii, pentru a-i deruta medici. Potrivit NBC News, lista celor care au fost otrăviți după ce au contestat deciziile Kremlinului este lungă, iar multe cazuri au avut loc în timpul Războiului Rece.

Unul dintre exemple este și cazul lui Gheorghi Markov, un disident bulgar care a murit după ce un agent KGB l-a înțepat cu un vârf de umbrelă uns cu ricină. Un alt caz a avut loc în timpul primului mandat al lui Vladimir Putin.

Prooccidentalul Viktor Iușcenko era candidat la președinția Ucrainei împotriva omului Kremlinului Viktor Ianușevici și a fost otrăvit în anul 2004. Tot atunci, o jurnalistă de investigații a fost otrăvită, însă a supraviețuit.

Doi ani mai târziu, aceasta a fost împușcată chiar de ziua lui Vladimir Putin. Cel mai recent caz de otrăvire a fost al liderului opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, care a supraviețuit tentativei de asasinat.

Iar otrăvirea ar fi chiar prima opțiune pe care ar lua-o FSB pentru a-l elimina pe Vladimir Putin, susțin serviciile secrete ucrainene. Poate și de asta liderul rus i-a înlocuit pe toți cei 1.000 de angajați de la Kremlin.