Cum descrie Lavinia Betea anii de studenție ai lui Ion Iliescu la MOSCOVA

În cadrul unei ediții speciale transmise de Gândul, istoricul Lavinia Betea a vorbit despre generația tinerilor români trimiși la studii în Uniunea Sovietică și despre rolul pe care aceștia l-au avut la întoarcerea în țară. Ea a explicat cum s-a format o veritabilă elită tehnocrată, din care a făcut parte și Ion Iliescu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.

Lavinia Betea: „Au fost începuturile elitei tehnocrate din România”

Lavinia Betea a spus că, în anii ’40–’50, zeci de tineri români au fost trimiși la studii în URSS. Ion Iliescu a făcut parte dintr-un val de 500 de studenți români repartizați în 15 centre universitare. Ei au fost pregătiți pentru a deveni lideri în marile complexe industriale ale României.

EXCLUSIV Dosarul „bunicuța ucraineană” și fabrica de cetățeni români. Cât l-a costat pe un tunisian să își „revendice” bunicii din România interbelică. Imagini de la flagrant

06:00

EXCLUSIV De ce huruie unele tramvaie Imperio la frânare și scot un zgomot de zici că se rup. „Poate fi o problemă de la calea de rulare” / Vagoanele Astra încă sunt în garanție

06:00

„Ion Iliescu spune că în seria lui, cea din 1950, au fost 500 dispersați în cele 15 centre universitare care îi aveau arondați. (…) Au fost începuturile elitei tehnocrate din România. Se știa că dacă ai fost student în Uniunea Sovietică, tu veneai cu notele de acolo, cu dosarul respectiv, figurai în evidențe. Vă dați seama că în toată perioada studiilor sale Ion Iliescu s-a aflat în strânsă legătură cu ambasada. Aceștia au raportat într-una despre el ce face, cum face și sigur că au fost niște rapoarte foarte bune, de vreme ce el de două ori în doi ani consecutivi este lider.”, afirmă invitata.

Mulți dintre studenți s-au căsătorit cu fete sovietice

Istoricul a povestit și despre un fenomen mai puțin cunoscut: căsătoriile dintre studenții români și tinerele sovietice. Aceste relații, inițial privite cu deschidere, au devenit ulterior un risc politic.

„Mulți dintre acești studenți s-au căsătorit cu colege sovietice. Fete din partea locului. Ce voiau fetele acestea? Știau că România este o viață mai bună decât în Uniunea Sovietică. (…) Ele își mențineau cetățenia sovietică și periodic treceau pe la ambasada sovietică de la București. Conducerea românească, în momentul în care va schimba linia politică către o mișcare de autonomie față de tutela Uniunii Sovietice, dezavuează astfel de căsătorii. Este momentul în care, spre exemplu, Alexandru Bârlădeanu divorțează de soția sovietică pentru că altfel risca să nu mai fie păstrat în conducerea partidului.”, spune ea.