CANNES 2015. Cineasta franceză Agnès Varda va primi un Palme d’Or onorific

Premiul îi va fi înmânat în timpul ceremoniei de închidere a prestigiosului eveniment, care are loc anul acesta în perioada 13 – 24 mai.

Anterior, acest premiu le-a mai fost acordat doar regizorilor Woody Allen, în 2002, Clint Eastwood, în 2009, și Bernardo Bertolucci, în 2011. Distincția este acordată unor cineaști celebri ale căror opere au avut un impact mondial, dar care niciodată nu au fost recompensați cu un trofeu Palme d’Or.

Agnès Varda este prima regizoare care primește prestigiosul trofeu. Cu legendarul său umor, aceasta a spus: „Și totuși, filmele mele nu au înregistrat niciodată vânzări atât de mari ca ale lor (precedenților câștigători, n.r.)”.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

De origine belgiană, Agnès Varda este una dintre puținele regizoare apărute în „noul val” din cinema-ul francez. Soțul ei a fost regizorul Jacques Demy, cunoscut pentru filme precum „Domnișoarele din Rochefort/ Les demoiselles de Rochefort”, „Umbrelele din Cherbourg/ Les Parapluies de Cherbourg” și „Pielea de măgar/ Peau d’Ane”, care a murit în 1990.

Primul ei film, „La Pointe-courte”, a fost lansat în 1954 și i-a adus în timp porecla de „bunica noului val francez”. Cu un montaj realizat de Alain Resnais, filmul a marcat tânăra școală franceză de cinematografie. Apoi, Agnès Varda a regizat filme de referință, colaborând cu actori de marcă, precum Philippe Noiret, Marcello Mastroianni, Catherine Deneuve și Michel Piccoli.

Printre filmele pe care le-a realizat se numără „Cleo de la 5 la 7/ Cleo from 5 to 7”, din 1962, selectat la Festivalul de la Cannes și premiat de criticii din Franța, „The Creatures”, din 1966, „Lions Love”, din 1969, „Documenteur”, din 1981, „Vagabond/ Sans toit ni loi”, din 1985, „The Gleaners and I”, din 2000, „Plajele lui Agnès/ The Beaches of Agnes”, din (2008), și scurtmetrajul „Oncle Yanco”, din 1967, dar și cinci episoade din seria TV „Agnes de ci de la Varda”, din 2011.

Toate filmele sale combină ficțiunea cu documentarul.

De-a lungul timpului a câștigat numeroase trofee, precum Ursul de Argint, la Festivalul de la Berlin, pentru „Le bonheur” (1965), Leul de Aur la Veneția, pentru „Vagabond”, premiul EFA pentru regie, pentru „The Gleaners and I”, premiul César, pentru „Plajele lui Agnès”. Creația sa a fost recompensată cu Carosse d’Or la Festivalul de la Cannes, un premiu César onorific, un Leopard de Aur onorific (Locarno), precum și premiul pentru întreaga carieră din partea Academiei de Film Europene (EFA).

Pe lângă filme, Agnès Varda a realizat expoziții de fotografie și instalații de artă.