Confruntarea Ceaușescu – Iliescu și faimosul MĂR cu fir textil: O privire ironică asupra unui episod tensionat

Vizitele lui Nicolae Ceaușescu în provincie erau, de regulă, ocazii de mobilizare totală a aparatului de partid și de Securitate. Scopul? Crearea unui decor perfect, menit să-l convingă pe „tovarășul” că România își urmează fără abatere calea spre „societatea socialistă multilateral dezvoltată”, scrie evz.ro. 

Totuși, Ceaușescu, în ciuda iluziei bine construite, nu era complet lipsit de spirit critic, remarcând uneori improvizațiile ridicole menite să-i mascheze realitatea.

Mărul legat cu fir textil și gafa tovarășei Elena

Într-un episod comic, „tovarășa” Elena Ceaușescu a fost atrasă de un măr perfect, aflat pe marginea drumului, în cadrul unei vizite la ferma Bivolari. Ce nu știa „academiciana” era că fructele fuseseră legate de crengi cu un fir textil aproape invizibil, pentru a crea iluzia unei recolte bogate.

ALERTĂ Nou atac cibernetic: „Ai primit un mesaj care te informează că un colet nu a fost livrat și îți cere să accesezi un link pentru actualizarea adresei?

21:30

CONTROVERSĂ „Cu 10%, USR nu are legitimitate din vot, dar are putere de la Bruxelles, Paris și au acaparat instituțiile statului” Ponta explică influența USR în România

21:30

Când Elena a încercat să culeagă mărul, un oficial local, conștient de șiretlic, a intervenit în grabă. Trăgând cu stângăcie de fructul care refuza să se desprindă, a devenit evidentă natura falsului. Nicolae Ceaușescu, grăbit, dar atent, a observat scena și a lăsat să se înțeleagă că „spectacolul” nu l-a păcălit.

„În livada pomicolă, Elena Ceaușescu a poftit să culeagă personal un măr roșu arătos, dar Emil Bobu, care cunoștea înșelătoria, s-a repezit el, dar nu a avut dexteritatea necesară și trăgea fără succes de mărul ce nu se dădea dezlegat. A salvat situația un aghiotant din escortă, dar Nicolae Ceaușescu observase, deși mergea grăbit”, spune Aurel Rogojan.

Macheta itinerantă și ironia lui Ceaușescu

Un episod memorabil a avut loc în timpul unei vizite la Iași, unde Ceaușescu s-a confruntat direct cu Ion Iliescu, cel care avea să devină figura centrală a Revoluției din 1989. Istoria acestui moment, consemnată de generalul Aurel Rogojan în cartea Puterea Umbrei, ilustrează atât absurditatea acelor vremuri, cât și tensiunile subtile dintre liderii de la vârful puterii.

Înainte de vizită, autoritățile locale pregătiseră o machetă a unei amenajări hidrotehnice pentru râul Someș, expusă anterior în alte centre universitare. În timpul unei opriri la Universitatea din Iași, Ceaușescu a recunoscut macheta de la deschiderea anului universitar precedent, observând cu sarcasm.

„A doua zi, în timpul vizitei la Universitatea din Iași, Nicolae Ceaușescu, cu ironie, a remarcat că macheta amenajării bazinului Someșului a fost adusă acolo probabil din dorința hidrotehnicianului Ion Iliescu de a demara amenajarea bazinelor hidrografice ale râurilor Prut și Siret, căci lui macheta i-a mai fost prezentată la Cluj și Timișoara”, rememorează Aurel Rogojan.

Această remarcă, aparent banală, a fost de fapt un semnal subtil al disprețului său față de eforturile exagerate de a-l impresiona.

Blocurile incomplete ascunse sub drapele și asaltul oamenilor muncii

Pe parcursul aceleiași vizite, perechea prezidențială a fost întâmpinată de mulțimi de muncitori dintr-un cartier unde blocurile erau încă neterminate. Fațadele acestora fuseseră camuflate cu steaguri și pancarte propagandistice. Totuși, grupurile de muncitori au forțat baricadele, încercând să ajungă la Ceaușescu cu scrisori în care își exprimau nemulțumirile.

„O mare de oameni se bulucea, forțînd cordonul de jalonieri, să ajungă la Nicolae Ceaușescu cu scrisorile în mînă. Președintele a intervenit imediat: «Neagoe, dă ordin să se preia toate scrisorile». Marin Neagoe era aghiotantul principal, șeful escortei prezidențiale”, a povestit Aurel Rogojan.

Ironie, tensiuni și absurdități

Episodul cu mărul legat, macheta itinerantă și asaltul „oamenilor muncii” zugrăvesc perfect atmosfera epocii Ceaușescu: o combinație de propagandă excesivă, improvizații absurde și confruntări subtile între liderii vremii. În mijlocul acestui decor teatral, tensiunile dintre Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu prefigurau schimbările dramatice ce aveau să urmeze în 1989.

Aceste istorii, uneori comice, alteori amare, sunt mai mult decât simple anecdote; ele sunt reflexii ale unui sistem care încerca să mascheze realitatea printr-o iluzie perfect controlată.

Sursa Foto: Profimedia 

Citește și:

Dacă Nicolae Ceaușescu ar fi murit în accidentul aviatic din 1957: O istorie contrafactuală în care România comunistă ar fi avut un alt lider