Dezbatere despre ediția în limba spaniolă a „Levantului”, de Mircea Cartarescu, la Institutul Cervantes din București

Institutul Cervantes din București găzduiește joi, 11 iunie, de la ora 19:00, o dezbatere despre ediția în limba spaniolă a „Levantului”, de Mircea Cărtărescu, publicată în februarie 2015 de Editura Impedimenta, în traducerea lui Marian Ochoa de Eribe, cu un prolog semnat de poetul Carlos Pardo.

„El Levante” s-a bucurat, imediat după apariție, de o extraordinară primire din partea criticii literare, numeroase cronici unanim laudative fiind publicate în presa spaniolă și sud-americană.

Așadar, la evenimentul „El Levante, una reconstrucción de los estilos poéticos rumanos”,  vor participa, alături de Mircea Cărtărescu, Marian Ochoa de Eribe, Enrique Redel, directorul Editurii Impedimenta, Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas, și Rosa María Moro de Andrés, directorul Institutului Cervantes.

NEWS ALERT Copil de 8 ani, accidentat de un șofer ucrainean pe un drum din județul Neamț. Ce au descoperit polițiștii despre bărbat

19:55

ULTIMA ORĂ USR începe anul cu un scandal. Robert Schwartz e supărat pe televiziunea publică: „Cum s-or simți cetăţenii români aparținând minorităților etnice”

19:38

Dezbaterea va fi urmată de o sesiune de autografe la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

„Dacă mi s-ar cere să recomand una singură dintre cărțile acestea, aș recomanda «El Levante» fără să stau pe gânduri, fiindcă e o carte imposibilă”, spunea scriitorul, poetul și criticul literar spaniol Vincente Luis Mora.

„E o carte care n-ar fi putut fi scrisă de altcineva în afară de însuși Cărtărescu. Cum a explicat într-un interviu excelenta sa traducătoare, Marian Ochoa de Eribe, volumul publicat în Spania pornește de la o traducere în română pe care Cărtărescu a hotărât s-o realizeze dându-și seama că «Levantul» său original, scris în întregime în versuri și presărat de referințe la literatura română, era intraductibil. Pentru a ușura traducerea în alte limbi și circulația cărții, el a transpus în proză majoritatea textului, și astfel cartea și-a pierdut partea ei cea mai experimentală, care era îndatorată capitolului «Boii Soarelui» din Ulise al lui James Joyce. Însă în privința acestei datorii față de tradiție – în vreme ce Joyce făcea o enumerare a stilurilor narative din literatura engleză, Cărtărescu face o reconstrucție a stilurilor poetice din literatura română”, a adăugat el.

De asemenea, scriitorul peruan Iván Thays afirma că atunci „când îl citești pe Cărtărescu îți recapeți încrederea în capacitatea ficțiunii de a se insera în lume și de a o transforma într-un loc diferit”.