Prima pagină » Cultură » EXCLUSIV | O lucrare importantă a lui Brâncuși, scoasă la licitație pe 13 iunie, la Paris. Povestea extraordinară a bustului pierdut și regăsit

EXCLUSIV | O lucrare importantă a lui Brâncuși, scoasă la licitație pe 13 iunie, la Paris. Povestea extraordinară a bustului pierdut și regăsit

9 poze
Vezi galeria»

Nicoleta Agheana

Publicat: 10/06/2023, 09:00

O lucrare importantă de Constantin Brâncuși intitulată Portretul lui Achille Baldé și considerată pierdută a reapărut și se va vinde pe data de 13 iunie 2023, la casa de licitații Art Research Paris. Gândul a aflat povestea extraordinară a bustului pierdut și regăsit de la Dan Mihai, colecționar de artă.

Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX. Nu a fost niciodată membru al unei mișcări artistice organizate și cei mai mulți dintre noi îi asociază numele cu fețele fine și delicate ale muzelor sale adormite sau cu binecunoscutul ciclu „Măiastra”, o serie de treizeci de sculpturi de păsări în bronz și în marmură realizate între anii 1910-1918.

Brâncuși s-a născut în România, în 1876. A studiat arta la Școala de Arte și Meserii din Craiova, între 1894 si 1898, apoi la Școala de Arte Plastice din București, între 1898 și 1901. A plecat la Paris (pe jos, conform legendei), în 1904, pentru a continua studiile și în 1905 s-a înscris la École des Beaux-Arts.

A expus pentru prima dată în Ville Lumière, în 1906, la Salon de la société des Beaux-Arts al Grand Palais, un bust intitulat „Portretul lui M.G”, varianta din ipsos a sculpturii din bronz care va fi scoasă a licitație.

Existența lucrării era cunoscută, însă era considerată pierdută și i se atribuiau un titlu și o identitate greșite, conform expertizei făcute de casa de licitații Art Research Paris, împreună cu Cabinetul de Expertiză Alexis Maréchal și cu www.artexpertise.fr.

Este vorba despre o lucrare în bronz semnată și datată pe spate, din anul 1906, care înfățișează un portret de bărbat. Cunoscută sub numele Portretul lui M.G., era reprodusă în cele mai importante cataloage Brâncuși, după o fotografie păstrată la Centrul Pompidou. Lucrarea este, de fapt, portretul lui Achille Baldé, chelner în cafeneaua în care Brâncuși a lucrat în primul an al sosirii sale la Paris.

1904, Brâncuși în ținută de ”plongeur”, la restaurantul Chartier, unde l-a întâlnit pe Achille Baldé

În 1906, Brâncuși obține deja un document de la Școala de Beaux Arts, care îi certifică statutul de artist, și expune pentru prima dată la Paris, în Salonul Oficial al Societății Artelor Frumoase (Salon de la Société des Beaux Arts) la Grand Palais și un bust din ipsos intitulat Portretul lui M.G., care corespunde bronzului care se vinde acum sub titlul Portretul lui Achille Baldé.

Povestea necunoscută a lucrării Portretul lui Achille Baldé a lui Brâncuși

„În 1904, Brâncuși ajunge la Paris și este găzduit de un român pe nume Daniel Poiană, chelner în braseria Bouillon Chartier, unde și Brâncuși va începe să lucreze ca plongeur, adică spălător de vase. Brâncuși îl cunoaște la restaurantul Chartier pe chelnerul Achille Baldé, care îi va servi ca model. Va rezulta un bust în gips patinat, care va fi expus în vară, la Salonul Oficial de la Grand Palais (Salon de la Société des Beaux Arts), sub titlul Portretul lui M.G.

Sydney Geist (sculptor american – n.r.), în anii ’70, punea acest bust pe lista lucrărilor care s-au păstrat sub forma unor fotografii și era considerat pierdut pentru că familia nu l-a expus niciodată, lăsându-l moștenire de la o generație la alta timp de aproape 120 de ani, el apărând pentru prima dată în luna mai a acestui an”, spune colecționarul de artă Dan Mihai.

Alături de varianta în gips, Brâncuși toarnă o variantă în bronz la Adrien-Aurélien Hébrard și acest bronz va fi cumpărat de Magloire Goupy, cumnatul chelnerului Achille Baldé.

De unde provine confuzia privind titlul lucrării și cine sunt de fapt cele două personaje, ne explică Dan Mihai: „Achille Baldé, consemnat în actul de căsătorie drept garçon de café (chelner), se căsătorește cu Cecile Victoire Goupy, iar căsătoria este oficiată de Frédéric Chartier, primar de comună în regiunea pariziană și cofondator al restaurantului Bouillon Chartier, în care va lucra și Brâncuși, abia sosit în capitala Franței.

Lucrarea a apărut sub diverse nume de-a lungul timpului: pe lângă „Portretul lui M.G.”, ea a fost cunoscută ca „Portretul chelnerului M.G.” sau ca „Portretul șefului de restaurant unde artistul spăla pahare la începutul șederii sale la Paris” (Portrait du gérant du restaurant dans lequel l’artiste lavait les verres au début de son séjour parisien). De altfel, lucrarea a dus în eroare mulți critici prestigioși. Sidney Geist, de pildă, notează apropo de lucrarea „Portretul lui M.G” că se poate presupune că M.G. înseamnă monsieur le gérant (domnul administrator).

Însă Magloire Goupy, primul cumpărător al bustului în bronz, deși a dat inițialele din numele atribuit lucrării în mod eronat, nu a fost niciodată chelner, ci proprietar de terenuri agricole, conform unei expertize recente. Achille Baldé se va muta în casa soției, unde bustul în care era portretizat va rămâne de-a lungul timpului, actualul proprietar primindu-l de la mama sa, Lina Marthe Goupy”.

Sosirea la Paris a lui Brâncuși și portretului lui Achille Baldé

Între 1904 și 1908, Brâncuși se află într-o perioadă esențială: în cei patru ani va trece de la statutul de spălător de vase, cantor și ucenic debutant la acela de inovator al sculpturii secolului XX.

Odată ajuns la Paris, Brâncuși trebuie să își reia ucenicia pentru o scurtă perioadă, astfel că va fi elev în atelierul lui Antonin Mercié. Are nevoie de un model și îl remarcă pe Achille Baldé, expresiv, cu mustață bacchante, ca a lui Ion Georgescu-Gorjan, pe care îl portretizase la Craiova, în prima sa ucenicie. Va face și acum o lucrare în gips, ca să își demonstreze calitățile tehnice.

Participările la Salonul de Beaux Arts îl vor aduce în atenția lui Auguste Rodin, starul sculpturii franceze din epocă, care îl remarcă și îl invită să îi fie asistent în atelierul de la Meudon.

Cu Portretul lui Achille Baldé, Brâncuși face o demonstrație tehnică, arătând că deține arta clasică a modelajului care domina încă în școlile pariziene.

Portretul lui Achille Baldé realizat în 1906 este o verigă care face legătura dintre lucrările românești de dinainte de epoca pariziană și ce va urma începând cu anii 1907-1908, și anume „Rugăciunea” și „Cumințenia pământului”, care deschid drumul celebrelor capodopere inovatoare.

De altfel, în 1910, când Brâncuși va propune Salonului oficial lucrări mult mai revoluționare, va fi refuzat și se va orienta spre Salonul independenților, unde nu este ferit de reacții contradictorii. Statele Unite vor fi un mediu mult mai deschis pentru creația lui Brâncuși, artistul păstrând pentru un timp o relație tensionată cu lumea pariziană a artei.

„Brâncuși a mai modelat în aceeași perioadă un alt portret de chelner de la braseria Chartier, cel al românului Daniel Poiană, căruia i-a botezat fiica, pe Alice Poiană (și ea model al lui Brâncuși)”, adaugă Dan Mihai.

De la ce preț pornește licitația bustului semnat de Brâncuși

Într-o carte poștală trimisă din Paris în 1906, scoasă la licitație în 2012, la Artmark, Brâncuși scria: «Fă zvon în țară că steagul Oltului a început să se urzească la buricul pământului. Sunt primit la Salon cu trei opere». Una dintre operele pe care Brâncuși le anunță cu mândrie este bustul lui Achille Baldé, care se vinde acum la licitație.

„Este posibil ca la această lucrare să se refere Brâncuși și atunci când scrie într-o notă autobiografică redactată la persoana a treia: În 1904, îl întâlnim în Bavaria, în drum spre Paris, cu un sac în spate, mergând pe jos. Se înscrie la Beaux Arts la Paris, în 1905. Expune pentru prima oară cu un bust la Salonul Societății Naționale de Beaux Arts. Lucrarea apare în fotografii din atelierul artistului din Piața Dauphine nr. 16 din Paris. Expertiza pusă la dispoziție de casa de licitații din Paris indică o fotografie reprodusă într-o carte despre Brâncuși a lui Friedrich Teja Bach, în care apar Otilia Cosmuță și Ștefan Popescu, în care bustul lui Achille Baldé se vede în fundal. Această fotografie a fost reprodusă în România în 1966, de Barbu Brezianu, în articolul Iconografie brâncușiană din Tribuna. Mai jos aveți o fotografie făcută în același atelier în care Otilia Cosmuță apare singură, iar în partea dreaptă, pe soclu, vedem clar același bust, fără să putem deduce dacă este vorba despre varianta în gips patinat sau despre varianta în bronz”, explică Dan Mihai.

Otilia Cosmuță, în atelierul lui Brâncuși

Licitația pentru Portretul lui Achille Baldé pornește la 180.000 de euro, „preț mai mult decât accesibil pentru un bronz de Brâncuși, fie el și academist”, consideră colecționarul de artă Dan Mihai.

Reprezentantul casei de licitații, Romain Monteux-Sarmiento, confirmă autenticitatea lucrării: „Nu este nicio îndoială cu privire la autenticitatea și paternitatea acestui bronz semnat de Brâncuși. Motivul pentru care familia a păstrat lucrarea atât timp departe de privirile publicului este justificată de lipsa de tangențe cu lumea artei.

Semnat pe spate și datată «C. Brâncuși 1906», bronzul, așa cum l-am putut observa, poartă încă în interior urme de gips rămase de la turnarea sa în bronz, cu tehnica cerii pierdute, în atelierul lui Adrien-Aurélien Hébrard.

Statul român poate decide în orice moment să participe la licitație. E suficient să ne contacteze, să se înscrie la licitație și să liciteze ca un client clasic”.