Trei lumi SONORE, între tradiție și inovație, la Festivalul Enescu 2025

Pe 4 septembrie, Bucureștiul devine scena unei călătorii muzicale care trece prin secole, continente și estetici, aducând în fața publicului trei evenimente de marcă în cadrul Festivalului Internațional George Enescu. De la fastul și claritatea Ateneului Român, la amploarea epică a Sălii Palatului și până la spectacolul imersiv de la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, ziua de joi propune publicului un itinerar ce reflectă diversitatea și deschiderea unică a festivalului.

Ziua începe la Ateneul Român, unde Rotterdam Philharmonic Orchestra, sub bagheta carismaticului său dirijor Lahav Shani, propune un program ce invită la descoperire, dialog și emoție.

• Concertul se deschide cu uvertura „Cyrano de Bergerac” de Johann Wagenaar, compozitor neerlandez de la cumpăna dintre secolele XIX și XX, astăzi rar cântat, dar a cărui muzică păstrează un amestec vibrant de influențe straussiene și accente berlioziene.
• Alegerea acestei lucrări nu este întâmplătoare: ea readuce în fața publicului creații rar interpretate, subliniind misiunea festivalului de a restitui comori muzicale ascunse.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Anamaria Gavrilă, regina gafelor și susținătoare a lui Georgescu, revine în forță: „Ieri am sărbătorit un an de la anularea alegerilor”

16:42

CONTROVERSĂ Parlamentul londonez investighează The Crown Estate, care deține fundul mării din jurul Angliei, Țării Galilor și Irlandei de Nord, în numele regelui

16:33

Rotterdam Philharmonic Orchestra

După această deschidere spectaculoasă, scena îi revine violonistului Valentin Șerban, laureat al Concursului Internațional George Enescu și una dintre cele mai promițătoare voci ale tinerei generații românești. El va interpreta Concertul nr. 5 în la major pentru vioară și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart, o partitură scrisă în 1775, în care Mozart – la doar 19 ani – transformă convențiile concertului clasic într-un univers plin de umor, surprize și frumusețe melodică.

Așa-numita secțiune „turcească” din final, cu ritmurile sale insolite, rămâne una dintre cele mai ingenioase invenții ale clasicismului vienez.

Seara la Ateneu se încheie cu Simfonia nr. 9 „Din lumea nouă” de Antonín Dvořák, scrisă la New York în 1893, dar purtând amprenta lirismului ceh și a nostalgiei pentru casă. Lucrarea este, totodată, o oglindă a Americii emergente, cu ecouri de spiritualuri afro-americane și cântece populare indigene. Sub conducerea lui Lahav Shani, această simfonie devine un arc între Europa și America, între tradiție și modernitate, între rădăcini și viitor.

Lahav Shani

La finalul concertului, publicul va avea ocazia să se întâlnească cu Valentin Șerban în cadrul unei sesiuni de autografe, prilej de a descoperi și discul „Moștenitorii României muzicale (III)”, lansat de Editura Casa Radio în 2024, înregistrat alături de pianista Daria Tudor.

Czech Philharmonic Orchestra, program de intensitate și rafinament

Seara continuă la Sala Palatului, unde Czech Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Petr Popelka, aduce un program de intensitate și rafinament. Prima parte este dedicată Simfoniei nr. 4 în mi minor de George Enescu, lucrare rămasă în manuscris peste o jumătate de secol și finalizată de muzicologul Pascal Bentoiu.

Această simfonie, parte a moștenirii simfonice enesciene, ilustrează o sinteză între modernismul european și specificul românesc, propunând un limbaj sonor dens, plin de energie și dramatism.

Czech Philharmonic Orchestra

Programul continuă cu Dansurile simfonice op. 45 de Serghei Rahmaninov, ultima lucrare a compozitorului și o veritabilă sinteză a stilului său. Partitura, terminată în 1940 în Statele Unite, este o meditație asupra timpului și a destinului, dar și un testament artistic plin de vitalitate. Culorile orchestrale bogate, ritmurile dansante și accentele melancolice fac din această lucrare un adevărat tur de forță simfonic.

Interpretate de una dintre cele mai prestigioase orchestre europene, aceste două capodopere pun față în față două lumi: România lui Enescu și Rusia lui Rahmaninov, unite prin puterea expresivă a muzicii.

Publicul este invitat să trăiască experiența Enescu – JTI Immersive Experience

În paralel, la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, publicul este invitat să trăiască experiența Enescu – JTI Immersive Experience, un concept inovator ce îmbină muzica cu tehnologia vizuală. Programul intitulat Bach in the Jungle reinterpretează moștenirea lui Johann Sebastian Bach printr-o serie de lucrări ce traversează spații geografice și culturale diverse.

De la Sonata nr. 4 BWV 1017 transpusă pentru bandoneón și vioară, până la Bachianas Brasileiras nr. 5 de Heitor Villa-Lobos, trecând printr-o sonată chiquitană descoperită în arhivele misionare din Bolivia și celebrul Ciaccona pentru vioară solo, spectacolul propune un dialog între tradiția barocă și interpretările ei moderne. În final, muzica lui Bach se reflectă prin lentila pasională a tangoului lui Astor Piazzolla, în Anotimpurile la Buenos Aires.

Sub bagheta creativității artiștilor Leticia Moreno (vioară), Claudio Constantini (bandoneón), Uxía Martínez Botana (contrabas) și Matan Porat (pian), concertul devine o explorare a felului în care Bach continuă să inspire culturi, genuri și generații, într-un mediu vizual ce amplifică experiența emoțională.

Leticia Moreno

Uxía Martínez Botana

Muzica se deschide către trecut și viitor, către clasic și contemporan

Ziua de 4 septembrie la Festivalul Enescu devine astfel un mozaic al diversității muzicale:

• la Ateneul Român, întâlnirea dintre Wagenaar, Mozart și Dvořák, cu accente de descoperire și virtuozitate;
• la Sala Palatului, forța simfonică a lui Enescu și Rahmaninov, două partituri esențiale ale secolului XX;
• la MINA, un experiment ce aduce moștenirea lui Bach în secolul XXI printr-o experiență imersivă.

Este o zi în care muzica se deschide către trecut și viitor, către clasic și contemporan, către tradiție și experiment. O zi care confirmă de ce Festivalul Internațional George Enescu este nu doar cel mai important eveniment muzical din România, ci și unul dintre festivalurile majore ale lumii, o platformă unde dialogul dintre culturi și epoci devine realitate sonoră.

Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.

Despre Festivalul Internațional George Enescu

Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce aduc în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.

Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.

Ultimele bilete sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro, și în format fizic, în lanțul de librării Cărturești și la intrarea în sala de concert.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Un veritabil eveniment editorial: s-a lansat antologia ”Eminescu – dorul de absolut”, volumul 2, sub titlul ”Cu gândiri și cu imagini…”

PIETRELE cetății romane Sarmizegetusa au devenit jgheab pentru vite sau decorațiuni în curțile localnicilor

Festivalul Internațional „George Enescu”. Eternitatea unei națiuni, muzica unei LUMI