REPORTAJ. Copiii invizibili pentru Ministerul Educației. Patru frați și un telefon mobil

Mariana e în clasa a șasea și  de mai bine de o lună și jumătatea a început școala online. Dar, spre deosebirare de alți copii, fetița e nevoită să își împartă computerul cu cei trei frați ai săi.

Unul are ora de matematică, altul are lecția de română. Fac orele pe WhatsApp și messenger cu rândul.

Cu o voce timidă, Mariana spune că așteaptă să se întoarcă în sala de clasă, să fie iar printre copii. Dar are o dorință : un microbuz școlar. Știe că i-ar îndulci traseul spre școală și trezitul dis-de-dimineață odată cu mijitul soarelui.

Până la închiderea școlilor, Mariana era nevoită să meargă, zi de zi, 12 kilometri, 6 dus și 6 întors până la școala din Andreiașu de Jos.

EXCLUSIV Se anunță primăvara protestelor în România. Profesorii amenință cu greva generală, iar polițiștii și militarii își strigă nemulțumirile în fața Guvernului. Și angajații din sistemul sanitar se pregătesc să iasă în stradă

05:00

SPORT Trump îl felicită pe Gianni Infantino la aniversarea a 10 ani de la preluarea președinției FIFA: Sper să mai fie încă 30 de ani

00:29

Într-o Românie care promite mai mult pe hârtie decât în realitate, în satele din Vrancea, până la declarea stării de urgență, zeci de copii parcurgeau zilnic kilometri ca să învățe. Nu au autobuze, nu au infrastructură, iar pentru mulți internetul este un lux.

Un telefon la patru copii

Stana Georgescu e profesoară de limba română și franceză în comuna Vintileasca. Face lecțiile pe WhatsApp, le recomandă lecturi și le trimite teste pe mail din materia parcursă, asta pentru că elevii au nevoie de feedback, spune profesoara.

E diriginta a 11 copii, însă doar 3 au calculator. Alții, se descurcă cu telefonul fraților mai mari, iar într-o familie sunt patru copii cu un singur telefon mobil pe care trebuie să îl împartă.

„Copilul are șase ore pe zi. Apoi, încă cel puțin jumătate din orele astea să-și facă temele. Eu, ca profesor, pentru fiecare oră din ziua respectivă îmi trebuie câte o oră de pregătire a materialelor. Să le pregătesc fișa, să o corectez, să arate bine, să fie ușor de folosit. La șase ore cât stau cu copiii, mai am nevoie de încă 4 pentru pregătirea orelor. E greu de vorbit în cazul ăsta de eficiență. Fiecare copil lucrează în ritmul lui”, spune Stana Georgescu.

Cine are telefon sau computer face cursurile, cine nu are nu face

În satul Hotaru din Vrancea mai trăiesc trei copilași, Mihaela, Adrian și Relu. Până la închiderea școlilor, copiii parcurgeau 8 kilometri dus-întors ca să ajungă la ore.

Adrian e unul dintre norocoși. Are acces la tehnologie și tine legătura online cu învățătoarea. În schimb, Mihaela nu are. Fratele ei e nevoit să meargă în satul vecin la învățătoare pentru a îi lua fișele de lucru.

Jurnalistul care aduce cartea la sat

Pentru cei care o cunosc, Silvia Vrînceanu Nichita, jurnalist de profesie, este unul dintre vechii profesioniști ai meseriei .

Pentru copiii de la sate, e prietena lui ”Cărțilă”, iar în anul 2016 a deschis prima bibliotecă.

Silvia e omul care a făcut din harul său, un dar pentru copiii de la sate. Proiectul ”c@rte în sate” s-a născut în anul 2018, datorită slăbiciunii pe care jurnalista a avut-o dintotdeauna față de copiii din mediul rural și în special față de cei care trăiesc în satele mici, uitate și îndepărtate. Aici a contruit mici biblioteci, la biserică, în școli, la magazinele din sat.

A reușit să strângă în jurul său o armată de voluntari și, seară de seară, aceștia citesc povești online pentru cei care au o conexiune la internet.

„Bucuria mea cea mare a fost că ne-au cerut cărți unii copii în această perioadă.Cu atât mai mult acum au nevoie de cărți, cărți bune, din care să învețe, cărți de povești, atlase, dicționare. Cărțile pot suplini în mod excelent lipsa de acces la tehnologie. Câți dintre noi nu avem cărți pe care nu le folosim și pe care le-am putea da mai departe ”, spune Silvia pentru Gândul.ro.

Următorul pas este să găsească finanțare pentru a face livrare de carte  în satele în care nu sunt școli.

„Ne dorim să facem livrare de carte în satele în care nu sunt școli. În special vrem să facem o colecție de carte cu bibliografia școlară. E important ca aceștia să aibă acces la aceste cărți. Sunt mulți oameni care vor să facă bine în perioada aceasta. E nevoie de mijloace logistice. Le e dor de școală copiilor și le e dor unii de alții”, mai spune jurnalista.

În satul Ursoaia au mai rămas doar trei copii de gimnaziu și încă doi de liceu. Mihăiță Florea, tatăl unui băiețel, spune că nu au fost anunțați de orele online. Are un laptop, însă locuiește într-o zonă de deal și semnalul la internet e aproape inexistent.

În casa lui Mihăiță, voluntarii și Silvia au deschis o mini bibliotecă pentru copiii rămași în Ursoaia.

Foto realizată în toamnă, în satul Ursoaia, din proiectul Cartea în Sate

De ce este nevoie de c@rte în sate

– Vrancea este un județ rural și predominant sărac unde accesul la carte, la evenimente culturale, este dificil pentru majoritatea locuitorilor din mediul rural și mai ales pentru copii și adolescenți. Izolarea comunităților din zona de deal și de munte ridică probleme deosebite pentru asigurarea infrastructurii necesare de către autoritățile locale și a accesului la servicii publice pentru populația acestor sate. Din acest punct de vedere, deosebit de dezavantajate sunt comunele montane, respectiv 15% din totalul comunelor din județ.

– Un proiect cultural focalizat pe literație este mai mult decât decât necesar în condițiile în care aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt considerați analfabeți funcțional, potrivit unui recent studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaționale.

– La nivelul județului Vrancea există o tendință dramatică de scădere a ratei de succes în învățământ (51,9%) fapt care pune în evidență o adâncire a disparităților dintre grupurile relativ favorizate și cele defavorizate în domeniul educațional. Scăderea cea mai dramatică se înregistrează în învățământul gimnazial, unde rata de cuprindere în școală a scăzut cu 10%, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Județului Vrancea pentru perioada 2016 – 2020.

– Accesul la biblioteci publice în mediul rural este dificil. În cele 69 de localități vrâncene rurale există doar 34 de biblioteci publice, între care doar una, în satul Șerbești, este o inițiativă privată. În ultimii 15 ani s-au închis peste 150 de biblioteci publice.

– Judeţul Vrancea se remarcă prin ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale (din Regiunea de Sud-Est a României (63,8%) cât și prin cea mai ridicată rată de abandonul școlar. Într-o recentă analiză pe tema abandonului școlar, Inspectoratul Școlar Județean admitea că “școala a ajuns să fie abandonată, înainte de toate, pentru că nu e percepută ca valoare în sine,

-C@rte în sate. Ateliere de povești pentru copiii din satele marginalizate” este confinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

Foto: Biblioteca de la Andreiașu la magazinul din sat

Un studiu al Institutului de Științe ale Educației arată că 65% dintre elevii României nu un computer, o tabletă sau un telefon smart, 64% au acces limitat la internet., iar 68% nu dețin suficiente comptetențe digitale. În ceea ce privește profesorii, 56% dintre aceștia semnalează faptul că nu dețin computere suficient de performante.

Pe 22 aprilie, Ministerul Educației a emis un ordin de ministru privind organizarea cursurilor pe perioada stării de urgență. Prezența online la cursuri a elevilor și cadrelor didactice devine obligatorie și va fi monitorizată de unitățile de învățământ, iar părinții sau tutorele legal al elevilor sunt obligați să asigure accesul copiilor la învățarea online.

Consiliul Național al Elevilor: „Ordinul este discriminatoriu”

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a formulat o plângere prealabilă adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin care solicită abrogarea Ordinului Ministrului Educaţiei referitor la participarea la cursuri în mediul online.Reprezentanţii elevilor consideră acest ordin discriminatoriu.

Într-un comunicat al CNE se precizează că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis un ordin prin care „instituția, printre altele, obligaţia tuturor elevilor de a participa la ore în mediul online, fără a le pune la dispoziţie şi instrumentele necesare”.

UNESCO : ”O fractura digitală îngrijorătoare în educaţia la distanţă”

Și potrivit unui raport UNESCO, 826 milioane de elevi şi studenţi, ”nu au acces la un computer la domiciliu”, iar ”43% (706 milioane) nu au internet acasă”, subliniază Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în contextul în care educaţia la distanţa este promovată în majoritatea ţărilor care se confruntă cu pandemia de COVID-19.

Cel puţin 1,5 miliarde de elevi şi 63 de milioane de profesori de ciclu primar şi secundar sunt afectaţi de tulburări fără precedent provocate de pandemia de COVID-19, şcolile fiind închise în 191 de ţări, conform UNESCO.

Audrey Azoulay, director general al UNESCO, consideră că este necesară „multiplicarea eforturile pentru asigurarea conectivităţii pentru toţi”, dar „şi pentru a sprijini alte alternative, în special utilizarea emisiunilor de radio şi televiziune comunitare şi creativitatea în toate formele de învăţare”.

UNESCO mai notează că pentru „profesorii din regiunile în care tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C) şi alte metode de predare la distanţă sunt mai puţin disponibile”, tranziţia la învăţarea online a fost foarte dificilă”, ”chiar imposibilă”.