Doru Bușcu, despre negocierile cu Comisia: Dacă nu știți să faceți lucrurile așa încât, cu ce vă duceți, să vă întoarceți, înseamnă că nu e bine

După declarațiile vicepremierului Dragoș Anastasiu că echipa de negociere din partea României s-a dus prima dată cu o variantă fără TVA majorat, iar ulterior l-au majorat, CITIȚI AICI, jurnalistul Doru Bușcu a comentat acesta lucru ca fiind un autodenunț și că nu a fost bine dacă s-au întors cu altă variantă. 

Jurnalistul Doru Bușcu consideră declarația lui Dragoș Anastasiu ca fiind un autodenunț. „Sunt proști…, că ne-am dus cu o chestie și ne-au dat-o ăia înapoi. De ce v-ați dus cu ea? V-ați chemat consilieri din toate straturile, din zona de business. Păi dacă nu știți să faceți lucrurile astea așa încât, cu ce vă duceți, să vă și întoarceți, înseamnă că nu e bine”.

Mai mult, jurnalistul atrage atenția că țara noastră ar trebui reprezentată de persoane care să știe să negocieze și care au un anumit tip de influență pe zona externă.

FLASH NEWS Cu cât cresc facturile la energie în această toamnă. Bușoi: „Majorarea va fi semnificativă”

14:18

COMUNICAT Comunicat | Destiny Park, la 4 ani de la deschidere: aproape un milion de vizitatori și un nou parc la Iași

14:13

Există și o zonă de influență invizibilă pe care noi nu o avem, pentru că noi n-am avut politică externă niciodată n-am avut oameni. Adică bun, politică externă, să spunem reprezentativă și proporțională cu ambițiile și interesele și greutatea noastră geografică, politică, economică. Și acest tip de influență, acest tip de soft power diplomatic pe care și personal, pe care alte state, cum ar fi Ungaria, cum ar fi Polonia, cum ar fi Cehia, nu vorbesc de statele occidentale, acest tip de influență pe care o au în buzunar atunci când se duc să negocieze ceva, orice cântărește foarte mult, ea nu e vizibilă, a spus Bușcu.

Jurnalistul a mai continuat cu faptul că trebuie regândită politica externă a României.

„În loc să te duci să discuți cu niște străini, niște oameni care se uită literalmente atenți pe hârtiile cu care vii și care pot să dea răspunsul corect, așa cum spunea și Anastasiu, domnule, nu e bine, n-ajung cifrele. Mergeți înapoi și veniți mâine din nou, îmbrăcați în costum național, cu părinții, ori noi nu avem acest lucru. Dacă este să gândești strategic, lucrurile trebuie într-un fel regândită politica externă, oamenii care reprezintă politica externă, oamenii care reprezintă interfața cu Uniunea Europeană. Ori noi facem aceeași gafă în cascadă de mulți ani, punând oameni absolut irelevanți la externe, nu numai în vârful ministerului, ci și în jurul ministrului de externe în poziția de conducere a ambasadelor. Ambasadorii, consulii noștri sunt cu rare foarte rare excepții, probabil că, îi putem număra pe degete”, a mai spus analistul.

Mai mult, Doru Bușcu spune că așteptările erau mult mai mari din partea noilor echipe care se ocupă de negocieri.

„Oamenii ăia nu fac nimic, oamenii ăia nu marchează prezența în România-afară, nu-și fac relații, nu sunt importanți ei însuși, nu sunt influenți. Și atunci noi când mergem într-un tip de negociere, nu vorbesc de Washington, dacă mergem la Bruxelles, unde ar trebui să fluierăm, având în vedere importanța a țării și relațiile pe care ar trebui să le avem, dimpotrivă, suntem fluierați, dacă nu chiar trimiși înapoi să ne mai facem o dată lecțiile. Iar ideea asta, că noi suntem acum, am venit noi, pro-europenii și nouă ni se deschid ușile, putem să râdem”, spune Bușcu.

Cât despre imaginea de olimpic a lui Nicușor Dan și de așteptările pe care românii le au de la noul președinte, invitatul a dat un exemplu pe înțelesul tuturor.

„O poveste foarte scurtă: am discutat cu copii care au terminat anul ăsta, clasa a 12-a și care au dat bacalaureat. Unii dintre ei, adică cei mai mulți dintre ei, nu olimpici, super-olimpici internațional, care au luat note de opt și nouă la matematică și la fizică, ei fiind în stare să spulbere matematica și fizica de nivel superior. De multe ori, pregătirea pentru matematicile de olimpiadă neglijează partea să spun așa, elementară, de rutină a matematicii. Și poate că olimpicul nostru s-a gândit să ne proiecteze un viitor atât de înalt, încât a uitat bazele”.