Un fost general NATO explică cum a ajuns înzestrarea armatei române să fie o gaură uriașă la bugetul de stat

Gen (r) Dorin Toma a declarat că problema înzestrării armatei putea să fie rezolvată dacă România aloca 2% din PIB încă din anul 2015. Acesta a explicat modul în care amânarea investițiilor militare strategice a creat o presiune uriașă pe bugetul actual al țării. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

 Loading ...

Peste 30 de miliarde de dolari pentru înzestrare

Generalul susține că România a investit peste 30 de miliarde de dolari în programele de înzestrare militară, inclusiv pentru achiziția sistemelor Patriot și a avioanelor F-35. El menționează că România a depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare abia în ultimii doi ani, iar anterior a alocat, timp de aproape un deceniu, între 1,5% și 1,7% din PIB.

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.636. Zelenski anunță că a ordonat atacuri în profunzimea teritoriului rus și în septembrie

08:16

ECONOMIE Prețul petrolului Brent se apropie de 100 de dolari. Iranul amenință că trece la ofensivă împotriva SUA și aliaților dacă negocierile eșuează

08:10

„Cred că sunt peste 30 de miliarde de dolari. Dacă mergem de la primul contract pentru Patriot și HIMARS și până la F-35, toate aceste contracte pentru sisteme de apărare antiaeriană și pentru navele și corvetele de care are nevoie Marina Militară Română (…) Dacă s-ar fi investit, să spunem, din 2015 și dacă s-ar fi asigurat în fiecare an cel puțin 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, așa cum a fost angajamentul politic (….) Noi am alocat peste 2% din PIB în ultimii doi ani. În rest, am alocat între 1,5% și 1,7% din PIB, chiar și după 2014–2015,” a declarat generalul.

2% din PIB, alocați prea târziu

Dorin Toma susține că, dacă România ar fi alocat încă din 2014 cel puțin 2% din PIB pentru apărare, iar 30% din această sumă ar fi fost direcționați anual către înzestrarea armatei, astăzi bugetul apărării ar fi fost o povară mai mică.

„Dacă s-ar fi alocat cel puțin din 2014, odată cu ocuparea Crimeiei de către Federația Rusă și în 2015, când a existat un angajament politic în fiecare an, cel puțin 2% și 30% din acești 2% ar fi mers către cheltuieli pentru dotare în înzestrare armatei, o gaură, să spunem așa, cu ghilmelele de rigoare pe bugetul apărării, astăzi ar fi fost mai redusă. N-ar fi fost nevoie să dai acum miliarde, să spunem, anul acesta, să cheltui 4 miliarde, probabil, pe înzăstrarea în dotare a armatei,” a declarat Toma.

Standardele NATO dictează programele de înzestrare

La final, fostul comandant detaliază cum se fac achizițiile militare în realitate. Acesta explică faptul că România nu poate cumpăra echipamente după bunul plac, deoarece fiecare achiziție trebuie să se alinieze la standarde stricte de compatibilitate impuse de NATO.

„Fiecare platformă și fiecare program de înzestrare are sensul ei. M-am ocupat activ și de această problemă, cel puțin în zona Forțelor Terestre. Până la urmă când NATO vine și te întreabă: Ai o capabilitate operaționalizată după standardele NATO? Capabilitatea nu înseamnă o mașină de luptă sau o companie, înseamnă o brigadă. Și el vine și spune, ok, hai să vedem, hai să-ți verific. Există să știți un manual după care să faceți această verificare. Există niște cerințe într-un manual NATO. În care fiecare platformă trebuie să îndeplinească un anumit standard. Nu poți să cumperi ce vrei tu. Până la urmă discutăm de interoperabilitate. Vă spun că pentru o brigadă, o astfel de capabilitate, sunt vreo 20 de programe care trebuie derulate în paralel pentru ca la sfârșit să ai o capabilitate și evaluatorul NATO să vină și să-ți spună: Da, este ok, este conform standardelor NATO,” a declarat Dorin Toma.

România a plătit pentru rachetele Patriot și tancuri Abrams din SUA aproximativ 1 miliard de euro. Acestea nu sunt cumpărate prin programul SAFE.