Taxiuri, da, Bolt și Uber, nu. De ce sunt captivi pasagerii de pe Otopeni taxiurilor și au interzis să folosească mașinile de transport alternativ

Milioane de pasageri tranzitează anual Aeroportul Internațional Henri Condă București, dar niciunul nu poate să părăsească aerogara cu o mașină chemată printr-o aplicație de transport alternativ chiar din locurile special amenajate din fața ușilor de acces. De vină pentru situație este un articol de lege care prevede această posibilitate doar pentru taximetre, arată conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), într-un răspuns pentru Gândul.

Două dintre cele mai cunoscute companii de transport alternativ au spus, pentru Gândul, cât este de importantă această rută printre comenzile primite în București și dacă au făcut demersuri pentru modificarea legislației în acest sens.

Călătorii care aterizează pe Aeroportul Otopeni pot să părăsească aerogara cu mașina personală lăsată în parcare sau să fie luați de cineva, să ia autobuzul din fața porților sau un taxi parcat în locurile special amenajate. Pot să ia și trenul spre Gara de Nord, din stația aflată la câțiva zeci de metri distanță, vizavi de terminalul de Sosiri al aeroportului. În parcarea din fața stației de tren este și cel mai apropiat punct de unde poate fi preluat un pasager care comandă o mașină prin aplicația de transport alternativ.

POLITICĂ Biroul Electoral Municipal a anunţat. Alegerile parţiale se vor încheia la ora 21.00 fix, fără posibilitatea de prelungire

15:59

CLIMĂ Când vine iarna secolului în Europa. Meteorologii avertizează că vor fi perioade de ger provocate de vortexul polar

15:47

Ce prevede legea

„Activitatea de transport alternativ este reglementată prin OUG nr. 49/2019, iar Compania Națională Aeroporturi București nu are competențe legale privind monitorizarea acestui tip de transport”, a transmis Gabriel Bulgaru, director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), în răspunsul pentru Gândul.

Potrivit șefului CNAB, activitatea de transport alternativ funcționează în România în condiții legale diferite față de cele de taximetrie, aceasta fiind reglementată de Legea nr, 38/2003, care prevede un regim juridic specific, inclusiv în ceea ce privește staționarea în zone special desemnate din proximitatea terminalelor aeroportuare.

Mai exact, articolul 24^1, aliniatul 4, prevede că „în locurile de așteptare asigurate de administrația fiecărui aeroport din raza teritorială a municipiului București și a județului Ilfov au acces numai taxiurile care dețin autorizații emise de autoritățile de autorizare din aceste unități administrativ-teritoriale”.

Oficialul CNAB precizează că accesul autovehiculelor care desfășoară transport alternativ se realizează în aceleași condiții ca și pentru ceilalți clienți ai parcărilor Aeroportului Internațional Henri Coandă București, pe baza unui tichet de acces, cu achitarea tarifului de parcare la ieșire.

„În anul 2021, CNAB a alocat șase locuri de parcare dedicate autovehiculelor de transport alternativ, în parcarea Sosiri, etajul 1, semnalizate astfel încât pasagerii să știe unde este punctul de întâlnirea cu șoferii. Menționăm că CNAB nu deține date referitoare la numărul curselor de transport alternativ care au preluat pasageri de la aeroport, întrucât comenzile se efectuează direct de către client, prin intermediul aplicațiilor mobile de pe propriile telefoane, fără implicarea sau notificarea prealabilă a aeroportului”, a transmis șeful CNAB în răspunsul pentru Gândul.

Propunerile companiilor

Gândul a întrebat trei dintre cele mai mari companii de ride-sharing – Uber, Bolt și Blue – dacă au inițiat discuții pentru schimbarea actualei situații, inclusiv prin propuneri de modificare a legislației.

Oficilii Bolt au transmis că, în contextul unei creșteri totale de 33,44% la cursele spre și dinspre aeroporturile orașelor din țară, în prima jumătate a acestui an față de aceeași perioadă a anului 2024, încurajează reprezentanții aeroporturilor să ia în considerare o restructurare a serviciilor de mobilitate disponibile și să fie deschiși și altor parteneriate.

De altfel, susțin aceștia, și Consiliul Concurenței a recomandat ca serviciile de transport alternativ precum Bolt să aibă aceleași drepturi ca serviciile de taxi, o recomandare cu care compania este, în mod evident, de acord.

„Un parteneriat între Bolt și aeroporturile din țară ar însemna o aducere în prezent a pasagerului român, i-ar oferi condițiile pe care alți cetățeni europeni le au deja. Condiții precum reducerea aglomerației la orele de vârf de trafic aerian, dar și o experiență premium pentru pasageri, cu un timp de așteptare mai redus și o cursă în care nu trebuie să negocieze tariful”, spune Maria Niculescu-Aron, General Manager Bolt România, pentru Gândul.

Potrivit companiei, milioane de români și-au creat cont pe aplicația Bolt începând din 2016 (momentul intrării pe piață) și până în prezent, serviciul de ride-hailing fiind atractiv datorită prețurilor accesibile și transparente, calculate automat în aplicație.

Și oficialii Blue și-au exprimat dorința ca situația de la aeroporturi să se schimbe.

„În prezent, șoferii din aplicații pot prelua pasageri doar din parcarea special desemnată, aflată la câteva minute de mers pe jos față de terminalul de sosiri. Din perspectiva noastră, acest lucru creează un dezavantaj față de taximetre și afectează confortul pasagerilor – mai ales în condiții meteo nefavorabile sau în cazul clienților cu bagaje voluminoase. Credem că accesul la zona de preluare directă ar trebui să țină cont de calitatea serviciului, siguranța oferită și cererea din partea pasagerilor, nu doar de forma de licențiere”, a transmis Leonard Pletea, Sales & Marketing Team Leader al companiei Blue, la întrebarea Gândul.

Potrivit acestuia, Serviciul Blue va înregistra anul acesta peste 600.000 de călătorii în București, iar estimările companiei arată că aproximativ 8-10% dintre acestea au ca punct de plecare sau destinație Aeroportul Otopeni.

„Este, așadar, un punct esențial în rețeaua noastră, mai ales pentru clienții care caută un transport fiabil, electric și cu un nivel ridicat de confort”, a explicat Leonard Pletea, care a admis că momentan nu a inițiat niciun demers pentru susținerea unei modificări legislative în acest sens.

La aceleași întrebări, oficialii Uber din România au transmis că în acest moment nu oferă declarații pe acest subiect, urmând să revină dacă situația se schimbă. Uber a fost lansat în România în 2015, iar în 10 ani șoferii au făcut milioane de curse, în 26 de orașe din țară, însumând peste un miliard de kilometri, potrivit datelor  companiei.

Fluxul de pasageri pe Otopeni

Aproape 1,5 milioane de pasageri au decolat de pe sau au aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București numai în luna iunie a acestui an, totalul pe primele șase luni ale anului 2025 ajungând la peste 7,85 milioane de persoane, potrivit statisticilor Companiei Naționale Aeroporturi Bucureşti.

În fiecare lună din 2025 s-au înregistrat creșteri ale fluxului de pasageri, astfel că în prima jumătate de an se observă un avans de 6,3% față de același interval de anul trecut, când erau 7,38 milioane la finalul lunii iunie.

În 2024, numărul total al pasagerilor a ajuns la aproape 16 milioane, conform datelor CNAB.

Sursa foto: CNAB

Autorul recomandă:

• 55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. MARTOR al ceremoniilor: „A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”
• Casa Coandă a intrat în reabilitare și amenajare, la 48 de ani de la închiderea MUZEULUI. Când este programată finalizarea lucrărilor
• Aeroportul Băneasa, MONUMENT istoric din 2011, nu are o placă menită să-i ateste statutul. „Este o carte vie a întregii istorii a aviației românești”