Klaus Iohannis conduce încă România, din poziția de președinte. Chiar dacă cel de-al doilea mandat al acestuia a expirat la data de 21 decembrie 2024. CCR a decis, după anularea alegerilor privind alegerile prezidențiale și reluarea acestora de la zero, ca Iohannis să rămână în funcție până la data la care noul președinte ales va depune jurământul. Așa a găsit de cuviință Curtea Constituțională să rezolve situația explicată în raportul CSAT declasificat și înaintat, ulterior, Parchetului General, prin care se confirma faptul că ascensiunea candidatului independent Călin Georgescu în sondaje a fost rezultatul unei campanii de promovare organizate, în special cu două săptămâni înainte de data scrutinului. Mai mult, raportul evidenția intervenția unor actori statali și nonstatali, dar și faptul că această campanie a fost amplificată pe platforma TikTok, factor esențial care i-a asigurat lui Georgescu victoria în primul tur al alegerilor. Toată această situație haotică are nevoie de lămuriri din partea unor persoane care au o experiență juridică de necontestat și pot aduce lumină în această poveste tenebroasă căreia Justiția nu i-a dat, încă, de cap.
Cunoscutul avocat Toni Neacșu, fost magistrat, fost membru CSM, forul suprem al sistemului juridic în care a reprezentat judecătorii tribunalelor din toată țara, a fost întrebat, în interviul realizat la Gândul Exclusiv, dacă CCR a forțat Constituția când l-a lăsat pe Klaus Iohannis la Cotroceni după data expirării mandatului și cât de legitim mai este Klaus Iohannis ca președinte la această oră dacă nu a fost dată legea organică pe care art.83 alin.3 din Legea fundamentală o stabilește ca fiind obligatorie în cazul prelungirii mandatului prezidențial în doar două situații, în caz de război sau în situație de catastrofă.
„Ăsta este un lucru cert. Într-adevăr, în Constituția noastră se prevede un singur caz în care mandatul președintelui poate fi prelungit, iar acel caz este acela prin lege organică 83 alineat 3 la care ați făcut referire – e singura modalitate de prelungire efectivă a unui mandat. (…) Trebuia să avem o lege organică de prelungire. Acel 83 aliniat 2 a fost invocat abuziv de Curtea Constituțională. Din punctul meu de vedere, pentru a-i oferi președintelui Iohannis ceea ce avea nevoie în acel moment, și anume să asigure că și după ce-i înceta mandatul, și anume 21 decembrie rămâne în continuare la Palatul Cotroceni. Eu cred că știa dinainte (Iohannis – n.a.) ceea ce s-a invocat. Chiar dacă nu regăsim asta în motivare, a fost așa-zisul interes superior de stat, da, care probabil a stat și la baza anulării alegerilor, pentru că același presupus interes superior de stat a stat și la baza anulării alegerilor. Implicate, dacă e să ne gândim, instituțional, au fost trei instituții, au fost instituția Președinției, pentru că domnul Iohannis e cel care a convocat CSAT-ul. A cerut expres, da, foarte târziu, raportat la ceea ce declarase tot dumnealui.
Mai mult, a insistat către serviciile de informații să întocmească anumite rapoarte. Am văzut că nu s-a discutat suficient în spațiul public. O parte din rapoarte, să știți că sunt întocmite după data la care a avut loc efectiv ședința CSAT-ului. Deci sunt întocmite a doua zi, ceea ce înseamnă că în ședința CSAT-ului s-au luat, mă rog, nu niște decizii, că ei nu hotărăsc. S-a convenit, să spunem, asupra unei concluzii, fără să existe acele materiale scrise. Ele au fost scrise a doua zi. Deci, asta ar fi prima instituție implicată, a doua instituție a fost chiar CSAT-ul respectiv, în primul rând șefii Serviciilor și a treia instituție, Curtea Constituțională. Sigur că conlucrând puțin pentru a rezolva situația în care se ajunsese, cred că s-a convenit ca una din soluții să fie și prelungirea aceasta neconstituțională a mandatului președintelui Iohannis. De exemplu, eu pot să mă gândesc că s-a asigurat această prelungire, pentru că în eventualitatea în care, la următoarele alegeri, cele din mai, se vor pune din nou exact aceleași probleme în discuție, da, și anume influențe străine, exact ce a fost acolo, să fie aceleași persoane și aceleași instituții care să rezolve și acea problemă. Eu pot să gândesc și asta.
Revenind, președintele Iohannis e legitim în funcție în momentul de față, în sensul că exercită în mod legal funcția de președinte al României, dar nu pentru că așa spune Constituția, ci pentru că așa a spus-o Curtea Constituțională”, a explicat avocatul Toni Neacșu.
Recent, raportul Comisiei de la Veneția despre anularea alegerilor din România subliniază că doar în anumite circumstanțe și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții o curte constituțională poate invalida alegerile. În concluziile formulate în acest raport, Comisia de la Veneția subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care va „asigura libera exprimare a opiniei poporului”, în raport cu normele CEDO.
„Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În acest privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor”, a mai arătat Comisia de la Veneția, subliniind și faptul că orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată, cu fapte clar prezentate care să dovedească nereguli grave.
Având în vedere aceste concluzii ale Comisiei de la Veneția, avocatul Toni Neacșu a oferit, la Gândul Exclusiv, și alte explicații legate de legitimitatea prelungirii mandatului lui Klaus Iohannis la Cotroceni.
„Legitimă nu este, pentru că legitimitatea ți-o dă doar votul popular. Votul popular s-a pierdut. Legitimitate votului popular s-a pierdut pe 22 decembrie, la expirarea mandatului. Am spus doar că e legal, adică stă legal, în sensul că își ia salariu de președinte de la statul român, că stă în Cotroceni fără să-l dea nimeni afară, are imunitate prezidențială. Adică, dacă facem o plângere la Parchetul General, ne vor spune «îmi pare rău, nu-l putem cerceta, pentru că are încă imunitate oferită de lege». În sensul acesta, este legal și beneficiază de toate privilegiile funcției. Legitim nu este pentru considerentele la care am făcut referire”, a detaliat Toni Neacșu.
Totuși, o întrebare rămasă fără răspuns este legată de lipsa oricărui efort din partea reprezentanților Legislativului de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la vacantarea funcției de Președinte al României după expirarea mandatului lui Iohannis. Fostul judecător lămurește problema fără a intra în prea multe detalii tehnice.
„Lucrurile stau în felul următor și dincolo de faptul că există o înțelegere, totuși, președintele Senatului provine din același partid din care provine și președintele și bănuiesc că trebuia să ceară voie înainte să fac o astfel de cerere. În al doilea rând, să nu uităm că se opune exact acea hotărâre din 6 decembrie, pentru că prin hotărârea din 6 decembrie, Curtea Constituțională însăși a venit și a spus că nu va exista nicio vacanță a postului odată cu încetarea mandatului actual al președintelui, adică pe 21 decembrie, ci el își va continua mandatul până se va depune jurământul de către următorul președinte. Ca atare, neexistând o vacanță, probabil că președintele Senatului a considerat că nu poate solicita să se constate acea vacanță, mai ales că trebuia să te adresezi cui?
Tot Curții Constituționale, care tocmai apucase să scoată acea minunăție, acea perlă, deci era evident că e fără rost. Ce știu eu este ca s-au depus atât la Senat cât și la Cameră, s-au depus mai multe solicitări din partea partidelor de opoziție pentru a se discuta această sesizare pe vacantare către Curtea Constituțională. Ele efectiv nu au fost puse în discuție, deci s-a refuzat până și să fie luate în discuție din diferite motive. N-au fost luate în discuție până în momentul de față. Deci rezultă clar în momentul de față, zic eu, voința majorității parlamentare de a nu face absolut nimic în a-i afecta continuitatea mandatului domnului Iohannis. Evident, cel puțin până în luna mai. Nu cred că se va întâmpla nimic din acest punct de vedere”, a precizat avocatul.
La data de 1 februarie 2025, demersul de suspendare a președintelui Iohannis, inițiat de POT, partid care îl sprijină pe Călin Georgescu, susținut de parlamentarii AUR și SOS, a fost respins invocându-se un viciu de procedură. La data la care Gândul Exclusiv a realizat acest interviu nu avusese loc această decizie. După cum se știe, conform articolului 95 din Constituție, suspendarea președintelui poate fi inițiată de o treime din parlamentari și trebuie aprobată de jumătate plus unul din totalul deputaților și senatorilor. După suspendare, se organizează un referendum pentru demitere, iar președintele rămâne în funcție până la finalizarea votului național.
Avocatul Toni Neașcu a explicat, la Gândul Exclusiv, cu ce privilegii ar rămâne Klaus Iohannis dacă și-ar da demisia și ce ar pierde dacă ar fi demis.
„Lucrurile stau în felul următor. Suspendarea urmată de demitere prin referendum reprezintă o sancțiune strict politică, prevăzută în Constituție pentru președintele României. Deci, trebuie să înțelegem că e o sancțiune, nu juridică pentru ceva ce a făcut greșit, pentru ceva ce a încălcat, ci o sancțiune pentru politică care sancționează, ce să vă spun, lipsa de încredere pe care o ai în președintele tău. Deci, din punctul ăsta de vedere ea poate funcționa. Se evaluează toată activitatea, toată. Și e dreptul ăsta suveran al poporului român care l-a trimis la Cotroceni ca în anumite condiții să voteze și pentru încetarea mai devreme a mandatului său. Ăsta e un vot de blam care are o justificare perfectă. Din punctul meu de vedere, lucrurile stau în felul următor în momentul de față. Avem o lege, e din 2001, care prevede drepturile de care beneficiază foștii președinți. De ea au beneficiat și domnul Băsescu și, mă rog… domnul Iliescu încă mai beneficiază de ea. Dacă își duce mandatul până la capăt, va beneficia de toate aceste drepturi. Dacă pleacă, dacă va fi suspendat, nu se întâmplă nimic. Dar dacă ajungem la referendum și prin referendum e demis, pierde absolut toate drepturile de care ar fi beneficiat ca președinte.
Nota bene, pentru ambele mandate, deci nu doar pentru mandatul care îi încetează înainte de vreme prin demiterea în ăsta, al 2-lea, ci pentru ambele mandate. Ăsta e motivul. Eu am convingerea că a doua zi după acest vot pe suspendare în Parlamentul României, domnul Iohannis își va face un calcul foarte simplu ce poate câștiga, ce poate pierde și își va depune demisia tocmai pentru a beneficia de toate aceste privilegii legale, e adevărat, pe care legea le permite. De la, eu știu, 75% pe viață din indemnizația pe care o ia un președinte în funcție, până la vila de protocol, până la paza asigurată de SPP și toate celelalte privilegii de care ar benefici. Ca să și le păstreze, singura lui soluție în acel moment ar fi să își depună, cu demnitate sau nu, demisia!
Vom vedea dacă vom ajunge acolo, pentru că eu mă îndoiesc că în Parlamentul actual există voința politică de a lua în discuție, nu de a vota neapărat. Adică nu văd anumite partide, în special PSD-ul. Nu-l văd asumându-și să-l țină public în spate pe domnul Iohannis și atunci, cel mai probabil vor tergiversa luarea în discuție acestei suspendări o perioadă lungă de timp, și să o ducă, să nu mai fie utilă, pentru că deja suntem în buza alegerilor. Una peste alta, da, deși este o acțiune politică a partidelor suveraniste, să spunem așa, sancțiunea nu o aplică până la urmă aceste partide. Sancțiunea, dacă ar fi, de demitere, o aplică electoratul român. Deci, din punctul ăsta de vedere, care evident nu e numai politic, să spunem așa, și sancțiunea ar veni pentru tot ce înseamnă mandatul lui, tot ce a făcut sau nu a făcut, asta doar dacă ajungem la referendum”, a conchis avocatul Toni Neacșu.
Citiți și: